INTERVIU | Niculae Havrileț: „Seceta împinge România spre o nouă criză energetică. Cel mai mare pericol nu este prețul, ci blackout-ul”

Seceta extremă și nivelul foarte scăzut al Dunării pun sub presiune Sistemul Energetic Național într-un moment în care România nu mai dispune de rezervele pe care le avea în urmă cu doar câțiva ani.

Oprirea Reactorului 1 de la Cernavodă pentru reducerea puterii sau chiar riscul opririi Reactorului 2 din cauza debitului insuficient al fluviului ar obliga sistemul să compenseze rapid lipsa a peste 1.300 MW de energie constantă.

Cine va suporta costurile?

În primul rând, marii consumatori industriali care cumpără energie la prețul pieței pentru ziua următoare (PZU), dar și furnizorii care vor fi nevoiți să acopere diferențele dintre energia contractată și cea cumpărată din piață.

Energie

Energia României intră în zona de risc: nu vom duce lipsă de curent, ci de putere atunci când va conta cel mai mult

În lipsa unor capacități pe cărbune precum Mintia, care ar fi putut reprezenta o rezervă importantă, România va fi nevoită să se bazeze pe importuri și pe producția din gaze naturale.

Un rol esențial îl va avea centrala de la Brazi, care va trebui să funcționeze la capacitatea proiectată de aproximativ 820 MW pentru a compensa cât mai mult deficitul.

PUTEREA: Seceta și nivelul foarte scăzut al Dunării au readus în discuție criza energetică și riscul ca, după Reactorul 1, să fie afectat și Reactorul 2 de la Cernavodă. Care sunt riscurile reale?

Niculae Havrileț: Există o procedură prin care se calculează capacitatea Sistemului Energetic Național de a rezista în situația în care o facilitate sigură și continuă, cum este producția nucleară, nu mai funcționează. Practic, sistemul a fost dimensionat luând în calcul cei aproximativ 1.340 MW pe care îi asigură energia nucleară, astfel încât să existe soluții pentru suplinirea acestei capacități.

PUTEREA: Cum poate fi compensată o eventuală oprire a ambelor reactoare?

Niculae Havrileț: Vorbim despre ceea ce se numește adecvanța Sistemului Energetic Național. Într-un astfel de scenariu, sistemul trebuie să identifice rapid alte surse de producție. În acest moment, cred că diferența poate fi acoperită în principal din importuri. Sursele alternative interne nu pot acoperi integral necesarul, mai ales seara, în orele de consum maxim.

În mod normal, în astfel de situații ar fi trebuit să funcționeze producția de energie electrică din termocentrale, pe cărbune și gaze.

PUTEREA: Lipsa unor investiții începe să se vadă acum?

Niculae Havrileț: Exact. Acum se vede foarte clar importanța unor investiții care nu au fost finalizate la timp. Mă gândesc la cei aproximativ 450 MW care ar fi trebuit să intre deja în funcțiune prin proiectele Romgaz și, bineînțeles, la Mintia, care ar fi trebuit să producă energie în această perioadă.

În schimb, centrala de la Brazi va trebui să funcționeze la capacitatea maximă, de aproximativ 820 MW, cât este proiectată.

PUTEREA: Există suficiente gaze naturale pentru o creștere a producției?

Niculae Havrileț: Fiind vară, nu cred că există probleme în privința alimentării cu gaze. Practic, vom majora producția de energie din centralele pe gaze naturale. Există capacități importante la ELCEN, centrala de la Brazi a OMV Petrom, o parte din centrala Romgaz aflată în funcțiune și termocentralele pe gaze din orașe precum Timișoara, Iași sau Cluj.

PUTEREA: Vorbeați despre importuri. Dar nici țările din jur nu traversează o perioadă ușoară.

Niculae Havrileț: Așa este. De altfel, și în condițiile în care reactoarele nucleare funcționează normal, România ajunge în orele de vârf să importe între 1.500 și 2.000 MW. În această perioadă, dependența de importuri poate deveni și mai mare.

Aici este momentul în care și consumatorii pot contribui. În orele de vârf ar trebui, pe cât posibil, să își programeze consumul aparatelor mari în alte intervale orare. Orice reducere a consumului în aceste momente ajută sistemul.

PUTEREA: La ce creșteri de preț ne putem aștepta?

Niculae Havrileț: Eu cred că cel mai negru scenariu nu este un preț foarte mare, ci un blackout. Acesta ar fi adevăratul scenariu critic.

Sigur că energia se va scumpi, însă este mult mai important să avem energie disponibilă. Vorbim despre funcționarea spitalelor și a altor consumatori esențiali, unde nu ne putem permite întreruperi.

PUTEREA: Cine va resimți primul aceste scumpiri?

Niculae Havrileț: Contractele încheiate pe termen lung nu pot fi modificate din punctul de vedere al prețului. Furnizorii care au astfel de contracte vor fi cei care vor suporta diferențele în aceste zile.

În schimb, consumatorii care cumpără energie la prețul pieței pentru ziua următoare (PZU), în special marii consumatori industriali, vor înregistra costuri mult mai ridicate. Aceștia sunt cei mai expuși fluctuațiilor generate de o eventuală reducere a producției interne și de creșterea dependenței de importuri.