Se naște un „NATO sunnit”: Arabia Saudită, Turcia și Pakistan își unesc forțele militare
Arabia Saudită, Turcia și Pakistanul pregătesc un pact de apărare reciprocă ce poate modifica serios echilibrul de putere din Orientul Mijlociu. Nu avem încă o „superputere” propriu-zisă, dar combinația este formidabilă: banii saudiților, industria militară turcă și bomba nucleară pakistaneză.
Un atac împotriva unuia, atac împotriva tuturor
Mohammed bin Salman, Recep Tayyip Erdoğan și Shehbaz Sharif urmează să semneze acordul în Arabia Saudită.
Detaliile nu au fost publicate, dar sursele regionale vorbesc despre o clauză asemănătoare articolului 5 al NATO:
agresiunea împotriva unuia dintre semnatari ar fi considerată agresiune împotriva tuturor.
Acordul ar urma să includă exerciții comune, schimb de informații, transferuri tehnologice și cooperare în industria de apărare. Associated Press
Banii, uzinele și bomba
Fiecare dintre cele trei țări aduce ceva ce le lipsește celorlalte.
Arabia Saudită are bani, petrol și unul dintre cele mai mari bugete militare din lume, dar depinde încă masiv de tehnologia și protecția occidentală.
Turcia are a doua armată ca mărime din NATO și o industrie militară redutabilă, de la drone și blindate până la nave și rachete.
Pakistanul aduce ingredientul suprem: este singurul stat musulman dotat cu arme nucleare.
Mai aduce o armată uriașă, experiență de luptă și aproximativ 8.000 de militari deja desfășurați în Arabia Saudită, împreună cu mijloace de apărare antiaeriană. Reuters
Pactul nu apare din nisip
Arabia Saudită și Pakistanul au semnat încă din septembrie 2025 un tratat bilateral de apărare reciprocă.
Islamabadul negociază și vânzarea către saudiți a unor avioane JF-17, într-o afacere care ar putea transforma o parte din împrumuturile saudite în comenzi militare.
Turcia completează triunghiul prin experiența sa industrială și operațională.
Ankara și Islamabadul cooperează deja în construcția de nave, drone, avioane și modernizarea echipamentelor militare.
Neîncrederea în umbrela americană
Acordul este accelerat de războiul dintre SUA și Iran, atacurile asupra infrastructurii din Golf și perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie.
Dar mesajul merge mai departe:
Riyadhul nu mai este convins că Washingtonul va apărea întotdeauna la timp.
De aceea își cumpără o umbrelă alternativă, cu tehnologie turcească și o discretă căptușeală nucleară pakistaneză.
Superputere sau alianță cu trei volane?
Sintagma „nouă superputere militară” sună splendid, dar trebuie păstrată într-o găleată de apă rece.
Turcia este membră NATO, Pakistanul depinde economic de China și de statele Golfului, iar Arabia Saudită rămâne legată militar de SUA.
Fiecare are alte priorități, alți adversari și propriile socoteli cu Iranul, India și Israelul.
Deocamdată, se naște o alianță militară extrem de puternică, nu o superputere unitară.
Dar dacă pactul va deveni operațional, lumea musulmană sunnită va avea pentru prima dată o axă de securitate sprijinită simultan pe bani, industrie și descurajare nucleară.
Iar asta nu mai este deloc o fotografie festivă de la Jeddah.