Seva de smochin: lucruri pe care nu le știai despre lichidul alb din ramuri. Ce spun studiile despre beneficiile ei

Din ramura ruptă de smochin curge un lichid alb pe care puțini îl cunosc cu adevărat. Nu e sevă, ci latex, iar în el se află o enzimă folosită de mii de ani ca să închege laptele și ca să frăgezească carnea. Aceeași substanță, promovată azi online ca remediu pentru negi și acnee, are un revers pe care sursele de pe rețele îl trec sub tăcere.

Lichidul alb din ramuri nu e sevă, ci latex

Seva de smochin, cum e cunoscută popular, apare la ruperea ramurilor, a frunzelor și a fructelor necoapte. Compusul principal se numește ficină și face parte din aceeași familie de enzime cu papaina din papaya sau bromelaina din ananas. Adică proteine care taie alte proteine.

Utilizarea cea mai bine documentată nu e medicală, ci alimentară. Ficina extrasă din latexul de smochin înlocuiește cheagul animal la producerea unor brânzeturi tradiționale precum Cacioricotta și Teleme, dar e folosită și la frăgezirea cărnii, la limpezirea berii sau în condiționarea aluatului. În regiunea Kabylia din Algeria, ficina se extrage din frunze și se folosește proaspătă pentru agugli, o brânză moale din lapte de oaie.

Cifrele arată cât de puternică e enzima. O smochină verde de 10–15 grame conține între 100 și 150 de miligrame de proteaze, iar puterea de coagulare a latexului proaspăt e de 30 până la 100 de ori mai mare decât a cheagului animal. Tehnica apare deja la Homer, în Iliada, unde vindecarea rănii lui Ares e comparată cu laptele închegat de zeama de smochin.

LIFESTYLE

Mătasea de porumb, remediul care scade glicemia. Beneficiile acestui diuretic natural

Negii rămân singurul beneficiu testat pe oameni

Din lista lungă de proprietăți care circulă pe rețele, una singură a ajuns într-un studiu clinic. Cercetători de la Universitatea de Științe Medicale din Ardabil, Iran, au recrutat 25 de pacienți cu negi comuni și le-au cerut să-și aplice singuri latex de smochin pe o parte a corpului. Negii de pe partea opusă au fost tratați prin crioterapie, adică metoda standard cu azot lichid.

Negii au dispărut complet la 11 pacienți, adică 44%, în cazul tratamentului cu sevă, față de 14 pacienți, adică 56%, în cazul crioterapiei. Reacții adverse au apărut doar la negii tratați prin crioterapie, iar la controlul de la șase luni rata de recidivă a fost de 18%. Așa că metoda tradițională a ieșit ușor sub tratamentul clasic, nu peste el.

Autorii studiului au precizat că mecanismul rămâne neclar și că efectul ar veni cel mai probabil din activitatea enzimelor care descompun proteinele.

Restul proprietăților au rămas în laborator

Celelalte beneficii vehiculate — antioxidant, antiinflamator, antibacterian — vin din culturi de celule, nu de la pacienți. Într-un studiu coreean, ficina a arătat o activitate antioxidantă echivalentă cu circa 78,7% din cea a vitaminei C la aceeași concentrație și a redus producția de oxid nitric în celule inflamate.

Testele pe animale sunt tot la început. Aplicat local pe răni la șoareci diabetici, latexul a grăbit închiderea lor, iar analiza chimică a arătat că peste 90% din compoziția lui e formată din triterpenoide. Mai mult, cercetări pe linii de celule canceroase de col uterin, stomac și colon sunt în desfășurare, dar niciuna nu a ajuns la stadiul de tratament pentru oameni.

Pentru glicemie, digestie, imunitate, igienă orală sau mătreață nu există studii clinice pe oameni. Referitor la recomandările de consum intern, sub formă de picături în apă sau în miere, acestea nu au acoperire în literatura medicală.

Seva de smochin arde pielea la două zile după contact

Partea pe care articolele de pe rețele o omit ține de fotosensibilizare. Latexul conține, pe lângă enzime, furocumarine — psoralen și bergapten — care irită pielea și se absorb ușor prin ea. Reacția nu pornește singură. Are nevoie de al doilea ingredient: soarele.

Expunerea la ultraviolete între 320 și 400 de nanometri declanșează procesul în una până la trei zile. Psoralenii se leagă de ADN-ul celulelor din piele și distrug membranele celulare, iar rezultatul e umflătura și necroza. Primăvara și vara concentrația crește în frunze și în sevă, la fel și numărul de cazuri, iar transpirația grăbește absorbția. Fructul copt nu conține psoraleni, deci problema e strict la latexul din ramuri, frunze și fructe verzi.

Cazurile din literatura medicală sunt concrete. O familie întreagă s-a ales cu arsuri după ce a aplicat extract de frunze de smochin pe piele înainte să stea la soare, iar o femeie de 42 de ani a ajuns cu arsuri severe pe 81% din suprafața corpului după ce s-a dat pe piele cu ceai de frunze, ca să se bronzeze. Un bărbat de 28 de ani a avut nevoie de tratament într-o unitate de mari arși după ce a manipulat un smochin și s-a expus apoi la soare.