Scandalul celor 2,54%: ONG-urile îi cer explicații Dianei Buzoianu și acuză lipsa transparenței la Ministerul Mediului

Doar 2,54% din teritoriul României apare în actuala propunere de zone cu protecție strictă, în timp ce ținta asumată la nivel european este de 10%. Cinci organizații de mediu cer Ministerului Mediului să publice integral hărțile realizate de specialiști și avertizează că România riscă să ajungă în 2030 cu obiectivele îndeplinite doar pe hârtie, în timp ce zonele naturale identificate pentru protecție ar putea fi deja distruse.

472 de zone pe listă, dar unde sunt restul?

Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică un proiect care propune protejarea strictă a 472 de zone prioritare. Suprafața acestora reprezintă însă doar 2,54% din teritoriul României.

Cifra este departe de obiectivul de 10% prevăzut în Strategia UE privind biodiversitatea, iar organizațiile Declic, Greenpeace, Agent Green, Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică cer explicații privind diferența dintre suprafețele identificate de specialiști și cele ajunse efectiv în proiect. Mai ales că peste 90% din suprafețele propuse sunt deja incluse în arii naturale protejate.

În afara ariilor existente, propunerea mai adaugă aproximativ 59.800 de hectare, adică doar 0,25% din suprafața României.

POLITICĂ

Cum sabotează ministra Diana Buzoianu turismul de pe litoral. Spectacol de imagine pe plajele din Mamaia

Dezvăluiri

Disperarea Dianei Buzoianu: Nu poate să-l schimbe pe directorul general al „Apelor Române” pentru că e … în concediu medical

Trei ani de muncă, o hartă care nu este văzută de public

În spatele actualei propuneri au stat aproximativ trei ani de studii și cartări realizate de specialiști pentru Ministerul Mediului. Au fost analizate păduri, râuri, pajiști și alte ecosisteme valoroase, tocmai pentru identificarea zonelor care îndeplinesc criteriile pentru protecție strictă.

Problema reclamată de ONG-uri este că rezultatul complet al acestei munci nu a fost făcut public, iar publicul vede ce a rămas pe lista finală de 2,54%, dar nu poate vedea întreaga hartă realizată de experți și, implicit, nici suprafețele care au fost identificate inițial, dar au dispărut din propunerea actuală.

Organizațiile susțin că, în aceste condiții, consultarea publică este incompletă: oamenilor li se cere să dezbată o selecție fără să aibă acces la imaginea de ansamblu.

„Nu avem transparență, ci o imagine mutilată”

ONG-urile nu cer ca fiecare hectar identificat de specialiști să fie declarat automat zonă de protecție strictă. Cer, în schimb, publicarea integrală a informațiilor.

„Cerem ceva mult mai simplu: să vedem harta întreagă. După trei ani de studii realizate în baza unui contract public, cetățenii au dreptul să știe ce zone naturale valoroase au fost identificate și ce s-a întâmplat cu ele”, a declarat Ciprian Gălușcă, director executiv al Platformei pentru Adaptare Climatică, citat de economica.net.

Antoniu Bumb de la Declic, avertizează că amânarea protecției poate face ca o parte dintre zonele identificate de specialiști să nu mai existe în forma actuală până în 2030.

„Dacă suprafața de 2,54% reprezintă într-adevăr doar «prima etapă», atunci natura identificată pentru etapele următoare trebuie să fie cunoscută și protejată de pe acum”, a afirmat acesta.

ONG-urile acuză Romsilva și Apele Române că au blocat suprafețe

Cele cinci organizații ridică și problema rolului jucat de Romsilva și Administrația Națională „Apele Române” în procesul de selecție.

Greenpeace susține că sute de mii de hectare de păduri, ape și pajiști ar fi fost împiedicate să ajungă în prima etapă de desemnare. Valentin Sălăgeanu de la Greenpeace România, afirmă că un presupus drept de veto acordat acestor instituții ar fi fost folosit pentru a bloca includerea unor suprafețe.

Organizațiile cer Ministerului Mediului să explice public ce suprafețe au fost eliminate, cine a decis excluderea lor și în ce măsură Romsilva și Apele Române au avut posibilitatea de a influența rezultatul final.

Se cere moratoriu pentru pădurile aflate pe hărțile experților

ONG-urile cer și măsuri imediate pentru zonele care au fost identificate de specialiști ca fiind eligibile pentru protecție strictă, dar care nu au fost incluse în prima etapă.

Una dintre solicitări este instituirea unui moratoriu asupra exploatării pădurilor respective și suspendarea aplicării amenajamentelor silvice până la clarificarea statutului acestora.

Argumentul este simplu: dacă protecția este amânată, unele dintre zonele identificate pentru valoarea lor naturală ar putea fi exploatate sau degradate înainte de următoarele etape ale procesului.

10% până în 2030. Dar ce va mai rămâne până atunci?

Organizațiile de mediu avertizează că obiectivul de 10% nu trebuie să devină doar o cifră raportată în documente oficiale.

„Dacă după trei ani de studii finanțate public vedem doar 2,54%, iar restul hărții rămâne ascuns, nu avem transparență, ci o imagine mutilată”, susțin reprezentanții organizațiilor.

În aceste condiții, Declic, Greenpeace, Agent Green, Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică cer Ministerului Mediului să publice integral hărțile GIS, să explice de ce anumite suprafețe identificate de experți nu au fost incluse și să stabilească un calendar clar pentru atingerea țintei de 10%.

Miza nu este doar ce procent va apărea pe hârtie în 2030, ci dacă zonele naturale identificate astăzi de specialiști vor mai exista atunci pentru a putea fi protejate.