Prosumatorii contestă proiectul ANRE privind mecanismul de compensare: „Drepturile noastre nu pot fi transformate într-o procedură controlată de furnizori”

Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) critică dur proiectul de norme elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) privind aplicarea mecanismului de compensare pentru prosumatori. Dan Pîrșan, președintele APCE, susține că anumite prevederi riscă să limiteze în practică drepturile acordate prosumatorilor prin lege și anunță că organizația este pregătită să conteste în instanță normele de aplicare.

Potrivit lui Dan Pîrșan, una dintre principalele probleme ale proiectului este momentul de la care ar urma să producă efecte noile drepturi. Președintele APCE afirmă că forma propusă de ANRE împinge aplicarea acestora până la 1 ianuarie 2027, ceea ce, în opinia sa, ar prelungi perioada în care energia și creanțele prosumatorilor rămân supuse actualului mecanism.

„Cea mai gravă problemă este că ANRE împinge efectiv aplicarea drepturilor până la 1 ianuarie 2027”, susține Pîrșan.

Două regimuri juridice pentru prosumatori

O altă critică vizează diferențele de tratament care ar putea apărea între contractele încheiate înainte și după intrarea în vigoare a noilor prevederi.

ACTUALITATE

ANRE anunță: Consumatorii pot fi plătiți dacă reduc voluntar consumul!

Energie

CCR dă undă verde Legii Prosumatorului. Facturile ar putea fi compensate lunar, iar energia produsă va putea plăti și gazele

APCE avertizează că proiectul ar putea conduce la situația în care doi prosumatori cu situații tehnice identice să beneficieze de regimuri juridice diferite, în funcție de data la care au semnat contractele cu furnizorii.

„Rezultatul poate fi absurd: doi prosumatori identici tehnic pot fi tratați diferit numai pentru că unul a semnat contractul pe 30 decembrie 2026 și altul pe 2 ianuarie 2027”, afirmă președintele APCE.

În opinia organizației, această diferențiere ridică probleme importante de aplicare uniformă a drepturilor prosumatorilor.

Furnizorii ar urma să își stabilească propriile proceduri

APCE critică și faptul că furnizorii ar urma să elaboreze propriile proceduri operaționale pentru aplicarea mecanismului.

Acestea ar trebui să acopere aspecte precum validarea opțiunilor prosumatorilor, verificarea eligibilității locurilor de consum, identificarea surselor, ordinea facturilor, alocările, plățile, corecțiile și soluționarea contestațiilor.

Potrivit lui Dan Pîrșan, procedurile furnizorilor nu ar urma să fie aprobate în prealabil de ANRE, ci doar transmise autorității „spre informare”.

În acest context, APCE consideră că există riscul ca o parte importantă din mecanismul de aplicare a drepturilor prevăzute de lege să ajungă să fie stabilită, în practică, chiar de furnizorii de energie.

Dreptul legal, transformat într-un proces de validare?

Un alt punct contestat de APCE privește modul în care este formulată exercitarea opțiunii de către prosumator.

Dan Pîrșan susține că furnizorul ar trebui să verifice îndeplinirea unor condiții obiective prevăzute de lege, fără ca exercitarea dreptului să depindă de acordul discreționar al acestuia.

În cazul contractelor existente, APCE atrage atenția asupra prevederii potrivit căreia actul adițional ar produce efecte după ce este „semnat de ambele părți”.

„Dreptul rezultă din lege”, subliniază Pîrșan, sugerând că exercitarea unui drept legal nu ar trebui să fie transformată într-un proces care depinde de acordul ambelor părți contractuale.

Creanțele cu termen de până la 24 de luni, în centrul disputei

Una dintre cele mai importante critici ale APCE are însă o componentă economică.

Potrivit lui Dan Pîrșan, proiectul păstrează mecanismul prin care anumite creanțe ale prosumatorilor pot avea un termen de până la 24 de luni pentru regularizare.

În paralel, susține acesta, mecanismul propus ar permite utilizarea disponibilului prosumatorului pentru stingerea unor facturi ale furnizorului care nici măcar nu au ajuns la scadență.

APCE consideră că această prevedere poate genera un avantaj de cash-flow pentru furnizor.

„Furnizorul poate avea astăzi o datorie față de prosumator, iar în loc să-i plătească banii poate stinge o factură a prosumatorului care ar deveni exigibilă peste câteva săptămâni”, explică Pîrșan.

Exemplul prezentat de APCE

Pentru a ilustra problema, președintele asociației oferă un exemplu simplificat.

Un furnizor îi datorează unui prosumator 1.000 de lei, sumă care, potrivit vechiului mecanism, ar urma să fie regularizată într-un interval de până la un an. În același timp, furnizorul emite o factură de 600 de lei către prosumator.

În opinia APCE, mecanismul propus poate face ca disponibilul prosumatorului să fie utilizat pentru stingerea creanței furnizorului, inclusiv în situația în care factura respectivă nu a ajuns încă la scadență.

Asociația consideră că apare astfel o asimetrie: creanța prosumatorului rămâne supusă termenelor de regularizare, în timp ce creanța furnizorului poate fi stinsă înainte de termen.

„Compensarea” ar deveni o alocare valorică

APCE contestă și modul în care ANRE definește mecanismul de compensare.

Potrivit lui Dan Pîrșan, proiectul ar trata dreptul prosumatorului mai degrabă ca pe o „alocare valorică” decât ca pe o compensare propriu-zisă între locuri de consum.

În viziunea asociației, această abordare riscă să transforme un drept prevăzut de lege într-un mecanism contabil administrat și operat în mare măsură de furnizor.

„Parlamentul a creat un drept al prosumatorului. Proiectul ANRE riscă să transforme acel drept într-un mecanism contabil administrat, validat și operat aproape în întregime de furnizorul care este chiar debitorul prosumatorului”, susține Pîrșan.

APCE anunță că ia în calcul acțiuni în instanță

Președintele APCE afirmă că organizația va continua demersurile pentru modificarea proiectului și nu exclude contestarea în instanță a normelor de aplicare, în cazul în care prevederile criticate vor fi menținute.

„Dacă nu vor scoate din lege aceste probleme, vom ataca aceste norme de aplicare în instanțe”, transmite Dan Pîrșan.

Acesta își încheie mesajul adresat prosumatorilor cu un apel la implicare și susține că lupta pentru aplicarea drepturilor prosumatorilor trebuie continuată până la capăt.

APCE consideră că forma finală a reglementărilor va avea consecințe importante asupra modului în care prosumatorii își pot utiliza și recupera valoarea energiei produse și livrate în rețea.

Precizare: afirmațiile privind „rea-credința” ANRE, existența unor legături cu furnizorii sau intenția de a „îngropa” legislația prosumatorilor reprezintă opinii exprimate de Dan Pîrșan/APCE și nu sunt prezentate în acest articol ca fapte stabilite independent.

Numărul prosumatorilor din România ajunsese, la finalul lunii iunie, la aproape 360.000, potrivit datelor ANRE publicate recent. Capacitatea instalațiilor prosumatorilor e depășit 4.000 MW – a ajuns la 4.019 MW, o putere similară cu cea a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile.

13.00 de noi prosumatori au apărut doar în luna iunie, conform aceleiași surse.

Din cei aproape 360.000, majoritatea sunt persoane fizice (324.000), dar puterea instalată este împărțită aproximativ egal: undeva la 2.070 MW la oameni în case/curți și 1.950 MW la cele aproape 35.000 de firme care au statutul de prosumator.