Iarna vine cu nota de plată: gazele au ajuns la prețuri record, iar facturile populației nu sunt chiar „beton” protejate

Piața europeană a gazelor intră într-o nouă perioadă de tensiune, iar prețurile au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate. În România, populația este în continuare protejată de plafonarea prețului, însă nivelul redus al stocurilor și creșterea prețurilor de pe piețele europene pot pune presiune pe costurile din această iarnă. În plus, pornirea unor noi centrale pe gaze ar putea contribui la scumpirea energiei electrice.

Gazul pentru iarnă, peste 300 de lei/MWh

La Bursa Română de Mărfuri, ultima tranzacție cu gaze pentru livrare în ultimul trimestru al anului s-a încheiat pe 20 august la 344 de lei/MWh, pentru un volum de 46.000 MWh, potrivit datelor prezentate în analiza de piață, scrie Economica.net.

Este cel mai ridicat preț înregistrat la BRM pentru o tranzacție la termen din ultimii trei ani și jumătate. Precedentul nivel comparabil a fost consemnat în ianuarie 2023, când gazele pentru livrare în luna următoare au fost tranzacționate la 349 de lei/MWh, însă pentru un volum mult mai mic.

Prețurile sunt similare și pe piețele europene. La hubul vienez CEGH, gazele cu livrare în ultimul trimestru al anului au fost tranzacționate la aproximativ 67 de euro/MWh, echivalentul a circa 350 de lei/MWh.

Energie

Sistemul energetic este, deocamdată, sub control. O unitate de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune

Puterea Tv

Dumitru Chisăliță despre dilema dintre măsurile care trebuie luate imediat pentru traversarea unei perioade de criză și obligațiile asumate prin PNRR

Stocurile României sunt sub nivelul de anul trecut

Presiunea asupra pieței este amplificată de nivelul stocurilor de gaze din Europa. România avea înmagazinați aproximativ 22,7 TWh, reprezentând 67% din capacitatea totală, cu circa 4 TWh mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

La nivelul Uniunii Europene, situația este și mai dificilă: depozitele conțineau aproximativ 698 TWh, adică 61,92% din capacitatea totală, față de 850 TWh, respectiv 74,8%, în aceeași perioadă a anului trecut.

România este unul dintre cele mai importante state producătoare de gaze din Uniunea Europeană, ceea ce îi oferă o protecție mai mare în fața volatilității de pe piețele internaționale. Totuși, acest avantaj nu elimină complet riscul unor costuri mai mari în cazul în care rezervele destinate populației nu vor fi suficiente pe durata iernii.

Populația plătește în continuare un preț plafonat

Consumatorii casnici sunt protejați în prezent prin mecanismul de plafonare, iar pentru o mare parte din gazul destinat populației se aplică un preț reglementat de 110 lei/MWh.

Diferența față de prețul pieței este însă considerabilă. Dacă volumele de gaze alocate consumatorilor casnici nu vor fi suficiente, în special în cazul unei ierni lungi și reci, furnizorii ar putea fi nevoiți să cumpere gaze de pe piață la prețuri mult mai mari.

Mecanismul de plafonare, valabil până la 31 martie 2027, permite acest lucru în situația în care volumele disponibile pentru populație nu sunt suficiente.

În schimb, consumatorii comerciali sunt expuși direct prețurilor pieței, ceea ce înseamnă presiune suplimentară asupra costurilor și profitabilității companiilor.

Scumpirea gazelor poate ajunge și în factura de electricitate

Problemele de pe piața gazelor nu se limitează la încălzire. În sezonul rece, producția de energie electrică din centralele pe gaze crește, iar un preț mai mare al combustibilului se poate reflecta și în costul energiei electrice.

Astfel, o eventuală criză a gazelor ar putea avea efecte în lanț asupra economiei, de la costurile suportate de companii până la prețul energiei electrice și presiunea asupra consumatorilor.