Bilanțul la zi din PNNR. Ultima zi în care România poate închide investițiile: ce s-a întâmplat cu cele 20 de miliarde de euro

Ziua în care robinetul se închide. După cinci ani și trei renegocieri care au tăiat programul cu aproape o treime, România ajunge luni, 31 august 2026, la ultima zi în care mai poate închide investițiile din PNRR, iar Ilie Bolojan a confirmat deja că se pierd bani.

Premierul interimar a explicat pe 28 august că pierderile vin pe două componente, iar cea mai grea dintre ele ar fi Legea salarizării unice, reforma pe care statul nu a mai făcut-o.

Bolojan confirmă că România pierde bani pe reformele nefăcute

Termenul de luni nu înseamnă doar contracte semnate. Proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie terminate, recepționate și puse pe hârtie până la 31 august, iar ultimele cereri de plată pleacă spre Bruxelles până la finalul lunii septembrie.

Programul a pornit în octombrie 2021 de la aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de granturi și 14,9 miliarde de împrumuturi. A fost însă renegociat și micșorat de trei ori, prima dată în decembrie 2023 și ultima dată în iulie 2026, până la 20,1 miliarde de euro. Adică 13,57 miliarde de bani nerambursabili și restul, credite.

Agricultura

Florin Barbu acuză blocarea investițiilor în irigații: „Este un atentat la securitatea alimentară a României”

Diferența nu este integral o pierdere. Intră aici și împrumuturi la care România a renunțat singură, dar și investiții scoase din plan după ce a devenit clar că nu mai pot fi terminate la timp. Potrivit datelor MIPE, până pe 12 august țara încasase efectiv 12,97 miliarde de euro.

Cu trei zile înainte de termen, premierul interimar a pus cifrele pe masă.

„Vom pierde niște bani pe două componente. Pe de-o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute. (…) Cea mai importantă este legea salarizării”, a declarat Ilie Bolojan.

Câți bani a pierdut România până acum din cererile de plată depuse la Bruxelles

Bilanțul făcut pe 26 august arăta pierderi pe trei paliere: 770 de milioane de euro din cererea de plată care include Legea salarizării, 458,7 milioane aferente cererii de plată nr. 3 și 10,77 milioane șterse definitiv din componenta de împrumut, după o țintă ratată pe hidrogen verde, potrivit Antena 3 CNN.

Cererea nr. 3 fusese depusă încă din decembrie 2023. Ulterior, Comisia Europeană a suspendat o parte din sume, România a primit termen de remediere până pe 28 noiembrie 2025 și a recuperat circa 350,7 milioane de euro. Patru jaloane au rămas însă nerezolvate.

Printre ele, jalonul 121, care privea felul în care sunt conduse Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. Aici statul a pierdut 180 de milioane de euro și a recuperat doar 48. Ministerul Energiei fusese condus în acea perioadă de Virgil Popescu și Sebastian Burduja.

Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat că problema ar fi ținut de modul în care au ajuns oamenii în consiliile de administrație. Comisia ar fi constatat „probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță”, a precizat acesta.

Mai mult, reforma pensiilor speciale a costat alte 65 de milioane de euro, după ce CCR a amânat de cinci ori pronunțarea pe Legea 282/2023 și termenul convenit cu Bruxelles-ul a fost depășit. Iar pe conducerile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, România a pierdut 15,4 milioane și a recuperat 4,5.

Autostrăzile neterminate trec pe bugetul de stat

Pe partea de investiții, ecuația este la fel de strânsă. La jumătatea lunii august, aproximativ 4.500 de investiții din cele peste 15.000 de proiecte active nu erau încă recepționate.

Din cei peste 132 de kilometri de autostradă finanțați prin PNRR, CNAIR estimează că numai 46 vor fi gata la termen. Restul, inclusiv loturile Bacău–Pașcani și „ciotul” Margina–Holdea cu tunelurile lui, ar urma să fie terminate până la finalul anului sau chiar în 2027, dar cu bani de la buget.

Pentru întârzierile mici, Legea 141/2026 a introdus o portiță: recepția parțială excepțională. Poate fi primită partea esențială a unei lucrări dacă ce rămâne nu depășește 5% din valoarea contractului și se termină în cel mult 120 de zile. Nu se aplică însă la rezistență, incendiu, igienă sau eficiență energetică.

„Aici vor fi plătite integral facturile până la 31 august, iar ce rămâne după se va plăti de la bugetul de stat”, a transmis purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, la TVR Info.

Ratarea jaloanelor scumpește finanțarea României

Efectul nu se oprește la banii care nu mai vin de la Bruxelles. Fondurile europene sunt trecute ca venituri în buget, așa că un jalon ratat lasă statul cu cheltuieli deja angajate și cu încasări mai mici decât cele estimate.

În bugetul din acest an sunt prevăzute 98,7 miliarde de lei din fonduri europene, 4,8% din PIB, din care 33 de miliarde vin din partea nerambursabilă a PNRR. În 2027, odată cu dispariția programului, suma ar urma să scadă la 59 de miliarde de lei.

Diferența se acoperă prin împrumuturi în plus, tăieri sau venituri mai mari la buget. Ba mai mult, un deficit mai ridicat poate influența evaluările agențiilor de rating, iar o notă mai proastă face creditarea și mai scumpă. Aceeași logică s-a aplicat și proiectelor mutate de pe granturi pe împrumuturi.

„Diferența este că erau împrumuturi cu o dobândă mică de 3% și noi trebuie să ne împrumutăm la dobânzi duble din piață”, a punctat Bolojan.