Transelectrica a făcut profit cu 39% mai mare. Dar acesta nu vine din transportul de energie

Compania de stat care transportă toată energia electrică a României a raportat un profit net de 356 mil. lei în primul semestru, cu 39% peste anul trecut. Problema e că activitatea pentru care există compania — transportul propriu-zis — a produs, la nivel operațional, minus 11 mil. lei. Restul vine dintr-o linie de venit pe care Transelectrica însăși o numește „conjuncturală”. Iar acţiunea, după ce a căzut 8,9% luni, a recuperat tot marţi.

Să luăm cifrele în ordinea în care apar în raport. Profit net: 356 mil. lei, plus 39%. Rezultat brut: 427 mil. lei, plus 63%. EBITDA: 541 mil. lei, plus 33%. Titlurile s-au scris singure pe 14 august: „Transelectrica îşi majorează profitul cu 40%”.

Acum să le luăm în ordinea în care contează. Cantitatea de energie tarifată de Transelectrica în primul semestru: 25,27 TWh. Cu 2,3% mai puţin decât anul trecut. Energia livrată consumatorilor: minus 2,32%. Consumul la nivelul sistemului naţional a scăzut în fiecare lună, cu excepţia lui ianuarie. Compania transportă mai puţină energie şi câştigă cu 39% mai mult. Cum?

Cei 112 milioane care explică tot

Rezultatul operaţional al activităţilor cu profit a crescut cu 126 mil. lei, de la 216 la 342 mil. lei. Iată de unde:

ECONOMIE

Bursa de Valori București recuperează o parte din prăbușirea de luni. BET a crescut cu 1,03%, dar rulajul s-a redus puternic

ECONOMIE

Bursa vrea o piață pentru IMM-uri. Bulgaria o are din 2018 — și a înțeles ceva ce Bucureștiul încă nu a priceput

Sursă                                              mil. lei
Venituri din interconexiune          +112
Venituri din tarif reglementat         +78
Alte venituri                                         +24
Cheltuieli operaţionale                      −82
Amortizare                                             −7
Total                                                     +125

Adică: din creşterea de 126 mil. lei, 112 vin dintr-o singură linie. Fără ea, rezultatul operaţional ar fi crescut cu vreo 14 mil. lei. Nu cu 126. Şi acum partea incomodă. Dacă luăm doar activitatea de bază — tariful reglementat de transport, adică motivul pentru care există această companie — socoteala arată aşa: venituri plus 78 mil. lei, cheltuieli plus 82 mil. lei, amortizare plus 7 mil. lei. Adică un minus de 11 milioane lei.

ANRE i-a aprobat Transelectrica o majorare de tarif de la 1 ianuarie 2026. Tariful mediu realizat a urcat cu 11%, de la 35,77 la 39,68 lei/MWh. Şi tot n-a fost de ajuns ca să acopere creşterea costurilor.

Ce sunt, de fapt, veniturile din interconexiune

Sunt banii încasaţi din alocarea capacităţii de transport transfrontalier. Au urcat de la 151 la 263 mil. lei, plus 74%. Raportul explică sincer de ce: alocările implicite sunt „puternic influenţate de variaţiile preţului energiei electrice pe bursele din Europa”. Compania le trece, tot ea, la categoria „venituri conjuncturale”.

Tradus: cu cât preţurile la energie sar mai haotic între pieţele europene, cu atât încasează Transelectrica mai mult. Nu pentru că face ceva în plus. Pentru că diferenţele de preţ dintre ţări sunt mari.

E un venit din arbitraj de congestie. Poate să fie şi anul viitor. Poate să nu fie.

Un detaliu care arată cât de puţin are de-a face asta cu operarea reţelei: în acelaşi semestru în care veniturile din interconexiune au crescut cu 74%, importul net de energie al României a scăzut cu 68%, de la 2,46 la 0,79 TWh. Producţia internă a urcat cu 7%. Ţara a folosit mai puţin interconexiunile şi a încasat mai mult de pe ele.

O treime din tarif se duce pe pierderi

A doua problemă a semestrului se numeşte CPT — consumul propriu tehnologic. Adică energia care se pierde pe drum, în reţea. Cheltuielile cu CPT: 356 mil. lei, plus 24%. Volumul pierderilor în reţeaua de transport: plus 16,4%.

Raportat la veniturile din tariful reglementat, de 1.003 mil. lei, înseamnă că 35,5% din banii încasaţi din tarif se duc pe acoperirea pierderilor. Anul trecut, 31,1%. Pe MWh transportat, costul cu pierderile a urcat cu 26,6%.

Explicaţia din raport: fluxuri fizice mai dezavantajoase pe liniile de interconexiune şi vreme proastă în ianuarie, februarie, aprilie şi iunie — mai multe precipitaţii, deci pierderi corona mai mari.

E o explicaţie corectă. Şi e, în bună măsură, în afara controlului companiei. Dar rezultatul rămâne acelaşi: majorarea de tarif a fost mâncată de pierderi. Pentru comparaţie: celălalt transportator listat, Transgaz, şi-a redus consumul tehnologic cu 31% în volum în acelaşi semestru. Reţele diferite, fizică diferită — dar direcţia contează.

Şi încă 85 de milioane care nu sunt ale acţionarilor

Din cele 427 mil. lei rezultat brut, 85 mil. lei vin din segmentul numit „activităţi cu profit zero” — serviciile de sistem şi capacitatea de echilibrare.

Raportul spune negru pe alb ce se întâmplă cu ele: surplusul „urmează a fi compensat prin corecţie tarifară ex-post” aplicată de ANRE în tarif, în anii următori.

Cu alte cuvinte, banii se întorc la consumatori. Nu sunt profit. Sunt o datorie de reglementare care aşteaptă să fie plătită.

Scoatem cele 85 de milioane şi rezultatul brut „real” al semestrului scade de la 427 la 342 mil. lei.

O cifră care nu se potriveşte cu ea însăşi

Un amănunt pentru cei care citesc rapoartele cu creionul în mână. Într-un paragraf, rezumatul companiei spune că veniturile din interconexiune au crescut cu 112 mil. lei. Două paragrafe mai jos, spune că au crescut cu 74 mil. lei. Tabelul de indicatori lămureşte: 263 faţă de 151 mil. lei, adică plus 112 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 74 la sută.

A doua menţiune a confundat procentul cu suma. Se întâmplă. Dar e un emitent din categoria Premium a Bursei.

Luni a căzut 8,9%. Marţi a urcat 9,9%

Partea de bursă merită povestită separat, pentru că ilustrează perfect ce s-a întâmplat la BVB săptămâna asta.

Vineri, 28 august: 97,80 lei. Luni, 31 august: 89,10 lei, minus 8,90% — în ziua în care BET a pierdut 3,61%, cea mai proastă şedinţă din ultimii doi ani, pe fondul expirării termenului PNRR şi al pierderii definitive a 770 mil. euro.

Marţi, 1 septembrie: 97,90 lei, plus 9,88%, cu un maxim intraday de 100 de lei fix. Compania a recuperat tot. Într-o singură şedinţă. Ceea ce spune că panica de luni a fost capitulare tehnică, nu repreciere fundamentală. Săptămâna 24–28 august fusese, de altfel, cea mai proastă din indice pentru TEL, cu minus 13,45%.

Capitalizarea: 6,5 mld. lei la preţul de referinţă, circa 7,2 mld. la ultimul preţ. Maximul ultimelor 52 de săptămâni: 119,60 lei — deci acţiunea e cu 18% sub vârf. Minimul: 55,50 lei — deci e cu 76% peste prețul cel mai mic. Statul deţine 58,69% prin Secretariatul General al Guvernului.

Cea mai ieftină utilitate de la Bursă. Şi motivul

Aici e cifra care ar trebui să pună pe gânduri. Transelectrica se tranzacţionează la un P/BV de 1,02. Adică fix cât valoarea contabilă. Un monopol natural, cu reţea de transport de miliarde, cu statul acționar majoritar, cu program de investiţii finanţat european se tranzacționează la o valoare contabilă.

Acum comparaţia. Transgaz, celălalt transportator listat:

                                   Transelectrica                             Transgaz
Profit net S1 2026       +39%                                                     −41%
EBITDA                         +33%                                                     −10%
Volume                          −2,3%                                                    +8,7%
P/BV                               1,02                                                          3,54
Randament dividend   0,54%                                                     2,24%

Compania cu profitul în creştere valorează o treime din multiplul companiei cu profitul în scădere. Nu e o eroare de piaţă. E o diferenţă de poveste. Transgaz a pus în funcţiune conducta din Marea Neagră, i-a crescut baza de active şi de la 1 octombrie primeşte venit reglementat cu 12% mai mare. Profitul îi scade acum tocmai pentru că a investit, iar recuperarea e programată contractual.

Transelectrica are profitul mare azi, dar din arbitraj de congestie, cu activitatea de bază pe minus şi cu volume în scădere. Piaţa plăteşte pentru ce se vede la orizont, nu pentru ce s-a încasat semestrul trecut.

Dividendul: 48 de bani

Şi ca să încheiem cu ce interesează cel mai concret un acţionar.

Pentru 2024, Transelectrica a dat dividend de 2,12 lei pe acţiune. Randament: 4,9%. Pentru 2025: 0,48 lei pe acţiune. Randament: 0,54%. Adică, minus 77%.

Dar partea cea mai interesantă e alta. Propunerea de repartizare a profitului contabil pe 2025 — 359,82 mil. lei rămaşi după impozit — nu conţinea niciun dividend. Cei 35,2 mil. lei distribuiţi au fost luaţi din rezultatul reportat, din anii anteriori. Compania îşi ţine tot profitul curent pentru investiţii. Industrial, e o decizie corectă: reţeaua are nevoie de bani, iar proiectele europene cer cofinanţare proprie.

Financiar, înseamnă că TEL a încetat, deocamdată, să fie acţiune de randament. Iar politic, e un amănunt care merită reţinut: într-un an în care bugetul de stat scârţâie, un acţionar majoritar cu 58,7% a acceptat să nu ia dividend din profitul curent. Nu e tiparul obişnuit la companiile de stat.

Ce a semnat compania exact în săptămâna în care România pierdea 770 mil. euro

O ironie de calendar care merită consemnată. Pe 28 august, la trei zile după ce se anunţase pierderea definitivă a 770 mil. euro din PNRR, Transelectrica semna cu Ministerul Energiei două contracte de finanţare nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare:

Staţia Gutinaş — 48,35 mil. euro (253,5 mil. lei). Un sistem STATCOM de ±150 MVAr pe bara de 400 kV, într-un nod critic din estul ţării. Reduce pierderile tehnologice cu circa 3.283 MWh pe an şi permite integrarea a încă vreo 500 MW din regenerabile, un Proiect de Interes Comun la nivelul UE.
DigiTEL Smart Lines — 18,62 mil. euro (97,7 mil. lei). Monitorizare online pentru 27 de linii aeriene şi „rating dinamic”: folosirea capacităţii reale a liniilor în funcţie de vremea de afară, în loc de o capacitate nominală fixă. Capacitate de transport în plus obţinută din software, nu din conductoare.

Total: 67 mil. euro nerambursabili. Aplicaţiile fuseseră depuse în august 2025, aprobarea europeană venise în decembrie. Diferenţa faţă de PNRR nu ţine de deşteptăciunea companiei, ci de arhitectura celor două mecanisme — Fondul pentru Modernizare finanţează proiecte, PNRR cere reforme de stat. Dar rezultatul practic e că Transelectrica îşi finanţează investiţiile în timp ce alte investiţii publice se blochează.

Ce urmează

Pe 13 noiembrie vin rezultatele pe nouă luni. Atunci se va vedea dacă veniturile din interconexiune au fost un accident al primului semestru sau chiar o sursă recurentă. Până atunci, tabloul e ăsta: o companie cu profit în creştere din motive care nu ţin de ea, cu activitatea de bază pe minus, cu volume în scădere, fără dividend — şi cu o acţiune la exact valoarea sa contabilă.

Pentru cine crede că infrastructura de transport a energiei valorează mai mult decât cât apare ea în contabilitate, e un preţ. Pentru cine se uită la calitatea profitului, e un avertisment.