Cum și de către cine a fost îngropat dosarul penal de la Parchetul Militar al eternului șef al SPP Lucian Pahonțu

Controversatul etern director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul pensionar Lucian Pahonțu, a avut mai multe „performanțe” penale pe vremea când activa la Jandarmerie, dar una „grea” a fost îngropată cu talent de un procuror militar.

Peste 500 de obiecte de patrimoniu național s-au „evaporat” de la Muzeul Național de Artă, sub supravegherea lui Lucian Pahonțu

La ceva timp după ce a fost impus de Traian Băsescu, în 2005, la șefia SPP, Lucian Pahonțu a fost reclamat la Parchetul Militar din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pentru un jaf de proporții greu de cuantificat. În perioada 2002-2005, Lucian Pahonțu a fost comandantul Brigăzii Speciale de Intervenție „Vlad Țepeș” a Jandarmeriei Române, unde s-a „remarcat” printr-o inginerie patrimonială incredibilă.m

Dar mai trebuie precizat că, în acea perioadă, anumite birouri din sediul central al Jandarmeriei Române, dar în mod special cel al lui Lucian Pahonțu, au fost mobilate cu… atenție, obiecte de patrimoniu național de o valoare foarte mare, „împrumutate” de la Muzeul Național de Artă al României. Ce s-a întâmplat, de fapt? Lucian Pahonțu a dispus ca foarte multe obiecte de patrimoniu național și muzeal, de o valoare inestimabilă, să fie luate de la Muzeul Național de Artă și aduse în sediul Brigăzii Speciale de Intervenție „Vlad Țepeș” a Jandarmeriei Române. Practic, din dispoziția lui Lucian Pahonțu au fost luate, fără vreun document justificativ, nici mai mult, nici mai puțin de 532 de obiecte de patrimoniu, dintre care foarte multe picturi de o valoare greu de cuantificat. O parte dintre aceste obiecte de patrimoniu au ajuns prin biroul lui Pahonțu, dar cele mai multe și mai valoroase au dispărut. Unde? Nu se știe, dar există indicii rezonabile despre locurile unde au ajuns.

Protectorul lui Pahonțu de la Parchetul Militar, avansat pe repede înainte și pensionat… special

În urma acestor „performanțe”, în 2009, cei care l-au urmat pe Lucian Pahonțu la conducerea Brigăzii Speciale de Intervenție „Vlad Țepeș” au sesizat Parchetul Militar de pe lângă ICCJ pentru dispariția celor 532 de obiecte de patrimoniu național și muzeal, a căror valoare era estimată la câteva zeci de milioane de euro. Astfel, la Secția Parchetelor Militare s-a constituit, la sesizarea colonelului de jandarmi Gelu Lefter, dosarul nr. 80/P/2009 avându-l ca „vedetă” pe Lucian Pahonțu.

ACTUALITATE

Teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu, verificată de Comisia de Etică. Șeful SPP a dat în judecată Ministerul Educației în aceeași zi

POLITICĂ

Victor Ponta, atac la USR. A scos la iveală „agenda” din 2018: cum l-a salvat atunci partidul pe Pahonțu

Însă dosarul a fost tergiversat, mușamalizat și închis de către procurorul militar, generalul Ion Vasilescu, un apropiat al lui Gabriel Oprea, trecut ulterior în rezervă cu trei stele de general. Potrivit informațiilor furnizate de câțiva băieți cu ochii roată, procurorul Ion Vasilescu a fost recompensat pentru închiderea acestui dosar cu vreo două stele de general și, după aceea, pensionat.

Așadar, procurorul militar Ion Vasilescu este cel care l-a scos basma curată pe Lucian Pahonțu, albindu-i dosarul celor 532 de obiecte de patrimoniu dispărute de la Muzeul Național de Artă. Dar, deocamdată, nu se mai vorbește despre acest dosar îngropat de Parchetul Militar, dar nici despre obiectele de patrimoniu dispărute din fostul sediu al SPP din Palatul Parlamentului. De ce oare? Poate și pentru această „performanță”, Lucian Pahonțu a ajuns și doctor în științe militare.

Citește și: Unde și-a publicat teza de doctorat directorul SPP Lucian Pahonțu