Meșteșugul culinar vechi de 200 de ani, păstrat la Brănești. Magiunul de pepene, tradiția care unește generații

Publicat: 29 aug. 2026, 20:22, de Andreea Pavaloiu, în Reportaj/Interviu , ? cititori
Meșteșugul culinar vechi de 200 de ani, păstrat la Brănești. Magiunul de pepene, tradiția care unește generații
Foto: Alexandru Rădună

În inima Ilfovului, la Brănești, o tradiție dulce, veche de două secole, este păstrată și transmisă din generație în generație. Magiunul de pepene este preparat după o rețetă tradițională, iar familia lui Ștefan Arsene, alături de Alexandru Rădună și Ilie Constantin, și-a deschis porțile pentru a împărtăși cu restul comunității acest preparat de patrimoniu gastronomic. 

Rețeta tradițională de magiun de pepene, transmisă din generație în generație

Într-o gospodărie din Brănești, un meșteșug vechi de 200 de ani a prins din nou viață.  Familia lui Ștefan Arsene este cea care și-a deschis porțile pentru cei care au fost curioși să afle cum se pregătește, pas cu pas, acest preparat.  Nu a fost singur. L-au ajutat Alexandru Rădună și Ilie Constantin, o parte dintre membrii asociației care ține vie această tradiție.

Rețeta adusă de bulgarii bejenari de peste Dunăre

Magiunul de pepeni nu s-a născut la Brănești. A ajuns aici la începutul secolului al XIX-lea, odată cu bulgarii bejenari care s-au stabilit în zonă. Mulți veneau dinspre Silistra, din sate precum Popina sau Smilets, unde „mierea de pepene verde” se prepară și astăzi.

Originea produsului trebuie căutată mai la sud, în spațiul otoman. Acolo era cunoscut drept „miere de pepeni”, iar chiar și numele de magiun are rădăcini turcești sau neogrecești. La nord de Dunăre, preparatul era vândut de negustorii turci din Dobrogea.

Astăzi, Brăneștiul rămâne unul dintre puținele locuri din România unde meșteșugul nu s-a stins. Ce era cândva răspândit în comunitățile dunărene se mai păstrează doar în câteva gospodării.

Miezul de pepene, fiert două zile și două nopți

Procesul cere răbdare. Pepenii bine copți sunt tăiați în jumătăți sau sferturi, iar miezul este scos cu linguri metalice și pus la fiert. După ce se transformă într-un sirop, compoziția trece prin târn, ca să scape de semințe. Urmează partea cea mai grea, fierberea în tava de aramă, întinsă și cu o capacitate de aproape 40 de litri.

Aproape două zile și două nopți, focul de lemne trebuie întreținut fără pauză. Magiunul se amestecă neîncetat, până capătă consistența groasă și lipicioasă. Toată dulceața vine din zahărul pepenelui.

Gospodăriile din Brănești și bostănăriile de altădată

A fost o vreme când aproape fiecare gospodărie din Brănești avea bostănăria ei. Pepenii însemnau hrană, iar în zilele grele câteva felii alături de o bucată de pâine puteau ține de foame o zi întreagă.Recolta trecea însă de nevoile familiei. Surplusul se transforma în magiun, iar prepararea lui devenea unul dintre momentele importante ale verii. Se adună toată familia, uneori și rudele sau vecinii.

Cu timpul, pepenii au dispărut aproape complet de pe câmpurile din Brănești. Astăzi, cei care mai fac magiun îi cumpără din alte zone.

Familia Arsene și meșteșugul readus la viață

În ultimii ani, interesul pentru produsele locale a readus în atenție și magiunul de pepeni. Printre cei care duc mai departe rețeta veche se numără familia Arsene, chiar dacă procesul rămâne anevoios.

Meșteșugul a fost și documentat. Asociația Culturală Brănești a realizat un film dedicat preparării, ca tradiția să nu rămână doar în amintiri. În aceeași comună se păstrează și obiceiul Cucilor, unul dintre cele mai cunoscute din Ilfov.

Centrul Județean de Cultură, Tradiție și Artă Ilfov a lansat o invitație pentru toți cei care au vrut să descopere mai multe despre acest meșteșug. Iar cei care au răspuns au descoperit cum pepenele se transformă într-o delicatesă tradițională.

Pentru că tradiția se înțelege cel mai bine atunci când o vezi, o înveți și îi întâlnești pe oamenii care aleg să o ducă mai departe. Poate că acesta este un bun motiv pentru un altfel de sfârșit de săptămână în Ilfov. Brănești. Magiun de pepeni. O tradiție care încă se face, nu doar se povestește„, a transmis Centrul Județean de Cultură, Tradiție și Artă Ilfov.