Abuzuri și detașări „pe bandă rulantă” la ANAF. Inspector antifraudă, îndepărtat cu forța dintr-un dosar exploziv

ANAF, instituția care ar trebui să lupte împotriva evaziunii fiscale, îndepărtează din dosarele sensibile chiar pe cei care devin „incomozi”.  Un inspector antifraudă care a refuzat să cedeze presiunilor conducerii ANAF a fost scos abuziv din dosar și mutat forțat la Sectorul 1. Surse din interiorul instituției vorbesc despre un adevărat mecanism de intimidare, folosit de ani de zile împotriva celor care nu se supun.

Metoda prin care ANAF scapă de inspectorii incomozi: detașarea administrativă

Inspectorul Valentin Fudulu, unul dintre oamenii care investigau dosarul „Geopol”, un dosar cu implicații majore, a fost, practic, detașat peste noapte la Sectorul 1. Motivul invocat oficial a fost deficitul de personal. În realitate însă, potrivit surselor, inspectorul ar fi plătit prețul pentru că nu a cedat presiunilor venite chiar de la vârful instituției.

Oficial, detașarea lui Fudulu ar fi fost motivată printr-o solicitare internă a conducerii Sectorului 1, care ar fi invocat un deficit de personal. Documentul respectiv nu a fost făcut public până acum. PUTEREA a solicitat ANAF o copie a acestuia, alături de un punct de vedere oficial.

Și lista celor acuzați că ar fi pus presiune este uriașă: șeful de serviciu Florin Sîmbotin. Șeful de direcție George Marian Drăghici. Inspectorul general adjunct Marian Ionel. Inspectorul general Tudor Rudău. Vicepreședintele Ionuț Aurică. Și, în vârful piramidei, chiar președintele ANAF, Adrian Nica.

SOCIAL

Ce dovezi îți poate cere ANAF dacă vii cu economiile din străinătate în România. Ai termen 60 de zile

Finanțe

ANAF, cu ochii pe averile de peste 25 de milioane de euro. Județul, la doi pași de București, unde Fiscul a descoperit cele mai mari sume

Detașări „pe bandă rulantă” la Antifraudă

Cazul Fudulu nu ar fi izolat. Cu șase luni în urmă, alți inspectori ar fi trecut prin exact același scenariu: detașări bruște, motivate oficial prin „nevoi de personal”, dar care, spun sursele, ascundeau adevăratul motiv: inspectori incomozi, scoși din dosare sensibile.

Mai mult, în 2025, conducerea ANAF ar fi încercat să justifice acele detașări susținând că unii inspectorii ar fi fost suspectați de corupție. O variantă pe care surse din interior o resping categoric.

De ce? Pentru că, dacă informația privind suspiciuni de corupție ar fi fost reală, iar conducerea ANAF ar fi avut cunoștință de ea fără să sesizeze organele competente, situația ar ridica, la rândul ei, întrebări serioase cu privire la respectarea obligației legale de denunțare a unor eventuale fapte penale.

PUTEREA a solicitat ANAF clarificări pe acest subiect, inclusiv dacă vreo sesizare a fost înregistrată la Parchet sau la structurile interne de integritate.

Controlul de la Transenergo: din antifraudă, în „verificare documentară”

În plus, dosarele de antifraudă „sensibile” ar deveni „verificare documentară”. A fost și cazul unui control desfășurat la Transenergo de o echipă coordonată de Florin Sîmbotin și Georgiana Sanda. Potrivit surselor, controlul, inițiat ca acțiune de antifraudă, ar fi fost ulterior recalificat drept „verificare documentară”. Adică o schimbare de încadrare care, dacă se confirmă, ar fi avut consecințe directe asupra obligațiilor legale ale echipei de control.

De ce contează asta? Pentru că legea obligă inspectorii antifraudă să sesizeze Parchetul atunci când găsesc indicii de evaziune fiscală. O simplă verificare documentară nu are aceeași obligație. Surse din interior susțin că exact asta s-a întâmplat: dosarul ar fi fost „dezumflat” tocmai ca să scape de sesizarea penală.

Redacția PUTEREA a trimis conducerii ANAF o listă amplă de întrebări, despre detașarea lui Fudulu, despre presiunile din dosarul Geopol, dar și despre precedentul de acum șase luni și despre controlul de la Transenergo. Până la ora publicării acestui articol, ANAF nu a oferit niciun răspuns.