Subvențiile pentru centrale pe gaz, contestate de președinte: „derogare inadmisibilă” față de directiva europeană

Legea centralelor pe gaz ar putea aduce României o nouă procedură de infringement de la Bruxelles. Președintele Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care permite stimulente financiare pentru centrale individuale în blocurile racordate la puncte termice mici. Șeful statului avertizează că excepția introdusă de Camera Deputaților ar încălca directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor.

Nicușor Dan retrimite legea centralelor pe gaz în Parlament

Legea vizată aprobă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 16/2025. Ordonanța transpune în legislația românească directiva europeană care stabilește regulile privind performanța energetică a clădirilor.

Problema apare la o excepție adăugată de deputați. Concret, legea permite stimulente financiare pentru instalarea de centrale individuale pe combustibili fosili în imobilele racordate la puncte termice cu mai puțin de 50 de utilizatori finali. Facilitatea ar urma să fie valabilă cel mult doi ani.

Drumul legii a fost unul lung. Textul a ajuns la Cotroceni pentru promulgare pe 9 aprilie 2026. Pe 27 aprilie, președintele a sesizat Curtea Constituțională. Mai apoi, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate prin Decizia nr. 837/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 23 octombrie.

Astfel, liderul de la Cotroceni a recurs la o altă pârghie constituțională: cererea de reexaminare. Documentul nu contestă verdictul Curții. În schimb, președintele cere Parlamentului să reevalueze dacă soluția este oportună și dacă respectă obligațiile europene ale României.

Președintele susține că directiva interzice subvențiile din 2025

Principalul argument al lui Nicușor Dan ține de calendarul impus de Uniunea Europeană. Potrivit președintelui, directiva interzice din 1 ianuarie 2025 stimulentele financiare pentru centralele autonome pe combustibili fosili.

Excepțiile sunt puține. Mai exact, ar fi permise doar unele investiții selectate înainte de 2025 și finanțate prin anumite instrumente europene.

Comisiile parlamentare au justificat excepția prin nevoia de a reduce costurile punctelor termice subutilizate. Șeful statului atrage atenția că acest motiv nu se regăsește printre excepțiile recunoscute de directivă. Mai mult, el contestă și termenul de doi ani. Președintele îl consideră o derogare națională inadmisibilă.

România riscă o nouă procedură de infringement

Miza depășește dezbaterea internă. Cererea de reexaminare amintește două proceduri deschise de Comisia Europeană împotriva României în legătură cu această directivă.

Prima, INFR(2025)0168, a fost deschisă pe 26 martie 2025 și închisă pe 1 octombrie 2026. A doua, INFR(2026)0490, a fost lansată pe 14 iulie 2026 și vizează netranspunerea directivei în ansamblu.

Aici apare riscul semnalat de președinte. O derogare neprevăzută de directivă ar putea face ca transpunerea să fie considerată incorectă. Potrivit șefului statului, România s-ar expune astfel unor riscuri financiare și de imagine.

Cum ar putea centralele pe gaz să prelungească consumul de combustibili fosili

Al treilea front deschis de Cotroceni privește mediul. Președintele arată că limita de doi ani se aplică doar finanțării, nu și duratei de funcționare a echipamentelor. Mai exact, centralele montate cu bani publici ar putea menține consumul de combustibili fosili mult după ce facilitatea expiră.

Ba mai mult, finanțarea ar putea amâna trecerea la soluții cu emisii mai mici. Șeful statului susține că numărul de utilizatori ai unui punct termic nu demonstrează, singur, că renunțarea la sistemul centralizat ar fi mai bună pentru mediu.

Conform cererii, decizia ar trebui să țină cont de consumul real și de pierderile sistemului existent. La fel de importante ar fi performanța echipamentelor și alternativele tehnice disponibile.

Nicușor Dan cere Parlamentului să reconsidere soluția și să direcționeze sprijinul public spre variante compatibile cu legislația europeană. Aceste variante ar trebui să asigure continuitatea încălzirii, dar și reducerea consumului de energie și a emisiilor.