Bolojan pierde masiv sprijinul din teritoriu. Primarii lipsesc de la întâlniri, iar liderii locali contestă conducerea PNL

Ilie Bolojan se confruntă cu semnale tot mai vizibile de nemulțumire în propriul partid. Vizitele sale în organizațiile județene sunt marcate de participarea redusă a primarilor liberali, iar unii dintre liderii cu greutate ai PNL au început să-i conteste public modul de conducere.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, îl acuză chiar că încearcă să „confiște” partidul.

Dincolo de conflictele personale, se conturează o problemă politică serioasă: deteriorarea relației dintre conducerea centrală și organizațiile care asigură prezența electorală a liberalilor în teritoriu.

Teleorman: 25 de primari au lipsit de la întâlnire

La întâlnirea organizată pe 28 octombrie în Teleorman, doar patru dintre cei 29 de primari liberali au fost prezenți.

Ceilalți și-ar fi justificat absența prin ”obligații” la Consiliul Județean.

Vizita lui Bolojan urmărea evaluarea activității unei organizații care nu obținuse niciun mandat parlamentar la ultimele alegeri.

Cu o zi înaintea întâlnirii, Marius Stancu își anunțase retragerea din funcția de secretar general al filialei.

Călărași: șase primari din douăzeci

Situația s-a repetat în Călărași, unde numai șase dintre cei douăzeci de primari liberali au participat la întâlnirea cu președintele partidului.

Organizația este afectată și de conflicte interne, potrivit relatărilor din presă.

În Caraș-Severin, conform informațiilor transmise redacției, la o întâlnire similară ar fi participat nouă dintre cei 25 de primari liberali.

Dacă toate aceste cifre se confirmă, prezența cumulată în cele trei județe ar fi de numai 19 primari din 74, adică aproximativ un sfert.

Alin Tișe: „Încearcă să confiște partidul”

Nemulțumirile nu se limitează la nivelul primarilor.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a formulat acuzații directe împotriva lui Bolojan, într-o serie de declarații prezentate de Puterea.

„Am o problemă că dânsul încearcă să confiște partidul, să-l ducă pe o direcție greșită, uitând că face parte din el”, a afirmat Tișe.

Liderul clujean îi reproșează președintelui PNL că ar ignora contribuția celor care au muncit pentru partid și l-au susținut în ascensiunea politică.

Disputa despre cine conduce și cine muncește pentru partid

Criticile lui Tișe ating un punct sensibil pentru orice formațiune politică: relația dintre conducerea centrală și aleșii locali.

Primarii și președinții de consilii județene sunt cei care mențin contactul permanent cu alegătorii, gestionează organizațiile locale și contribuie la mobilizarea electorală.

Bolojan încearcă să reorganizeze filialele cu rezultate slabe, însă intervenția conducerii centrale poate produce rezistență tocmai în organizațiile vizate.

Există și o contradicție semnificativă:

fostul primar al Oradei și fostul președinte al CJ Bihor este contestat acum de reprezentanți ai aceleiași administrații locale din care provine.

Nemulțumirile privesc și direcția politică a PNL

Alin Tișe a criticat inclusiv modul în care partidul și-a asumat trecerea în opoziție.

„Ori dacă numai unii pleacă acasă și restul rămân pe funcții, vă întreb eu pe dumneavoastră, ce credibilitate avem ca partid, atât timp cât de fapt noi zicem una și nu o facem”, a declarat liderul CJ Cluj.

Acesta a contestat și politica liniilor roșii față de alte formațiuni, inclusiv interdicția colaborării parlamentare cu AUR.

Prin urmare, divergențele depășesc relațiile personale și privesc inclusiv orientarea politică a liberalilor.

Absențele nu sunt voturi împotrivă. Dar reprezintă un semnal

Participarea redusă la întâlnirile județene nu demonstrează, singură, că majoritatea primarilor îi solicită demisia lui Bolojan.

Motivele fiecărei absențe trebuie clarificate, iar nemulțumirile nu sunt neapărat identice de la o organizație la alta.

Totuși, repetarea situației în mai multe județe, suprapusă peste criticile publice ale unor lideri importanți, indică dificultăți reale în relația dintre centru și teritoriu.

Pentru Ilie Bolojan, problema nu mai privește exclusiv reorganizarea unor filiale cu rezultate slabe.

Devine tot mai importantă și capacitatea de a păstra sprijinul aleșilor locali în timp ce încearcă să schimbe funcționarea partidului.

Un președinte de partid poate dispune reorganizarea filialelor.

Dar nu poate obține printr-o decizie administrativă încrederea oamenilor care trebuie să le țină în viață.