Ieftiniri pe linie la raft? Măsura pregătită la Guvern pentru salvarea bugetului familiilor

Prețurile din magazine au devenit cea mai apăsătoare problemă pentru bugetele familiilor din România. La Guvern se conturează acum o măsură pe care cumpărătorii ar simți-o direct la casă. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, propune ca plafonarea adaosului comercial să fie extinsă de la alimentele de bază la toate produsele alimentare de pe rafturi, iar decizia ar urma să fie luată după o analiză la nivelul Executivului.

Plafonarea adaosului comercial ar putea acoperi toate alimentele din magazine

Mecanismul de plafonare a adaosului comercial funcționează din 2023 și se aplică doar pentru o listă de alimente de bază. Ordonanța în vigoare expiră la 31 decembrie 2026, iar Guvernul trebuie să decidă în perioada următoare dacă o prelungește, o modifică sau o lasă să dispară.

Ministrul Agriculturii a pus pe masă varianta cea mai largă. Potrivit lui Florin Barbu, plafonarea ar putea fi aplicată tuturor alimentelor comercializate în retail, nu doar celor din coșul de bază. Ministrul a precizat însă că o asemenea decizie are nevoie de o analiză la nivelul Guvernului, inclusiv de o defalcare a inflației pe subgrupe de produse.

Mai mult, Barbu a cerut Consiliului Concurenței, ANAF-ului și Institutului Național de Statistică să pregătească un raport pentru Guvern despre efectele plafonării introduse în 2023. Pe baza acestui document, Executivul ar urma să stabilească dacă menține măsura sau o extinde.

„Am putea merge pe o plafonare nu numai la alimentele de bază, la toate alimentele care sunt pe rafturi…”, a declarat Florin Barbu.

Barbu cere și reducerea TVA la alimente la 9%

Al doilea front deschis de ministrul Agriculturii vizează fiscalitatea. Barbu susține că TVA la alimente ar trebui redus, cel puțin la nivelul de 9% dinaintea majorării. În prezent, cota aplicată produselor alimentare este de 11%.

Ministrul a transmis că Ministerul Finanțelor ar trebui să analizeze ce efecte au avut costurile mai mari asupra consumului și asupra industriei alimentare. Argumentul său este că economia românească depinde de consum, iar scăderea cererii lovește direct în fabricile de procesare.

Iar efectele s-ar vedea deja pe piața muncii. Barbu a invocat date recente, potrivit cărora în industrie ar fi peste 60.000 de șomeri în ultimele luni. Ministrul a legat această cifră de scăderea puterii de cumpărare și de reducerea activității în unitățile de procesare, care nu ar mai lucra la capacitate.

„Da, din punctul meu de vedere ar trebui scăzut și TVA-ul la alimente. Măcar la 9%, așa cum a fost înainte”, a afirmat ministrul Agriculturii.

Ministrul acuză „complicitatea statului” la marjele importatorilor

Întrebat dacă plafonarea ar trebui să acopere și alimentele din import, Barbu a răspuns că este posibil. Ministrul a explicat că mecanismul s-ar aplica pe baza facturii de achiziție din import, la fel ca pentru produsele românești.

Referitor la modul în care funcționează importurile acum, Barbu a descris un tipar pe care îl consideră suspect. Potrivit ministrului, importatorii ar aplica un adaos de circa 20%, dar ar declara o marjă de profit net de doar 0,3%. Diferența ar scăpa verificărilor statului, a sugerat ministrul, fără a oferi alte detalii.

„Aici este slăbiciunea statului român și complicitatea statului român. Nu vreau să spun mai multe”, a punctat Florin Barbu.

Ce cifre invocă Barbu pentru a apăra plafonarea din 2023

Ministrul a respins criticile specialiștilor care consideră plafonarea o intervenție nejustificată în piață. În apărarea măsurii, Barbu a adus cifrele de inflație din anul introducerii ei.

Potrivit ministrului, până în iunie 2023, inflația generală era de 10,25%, iar cea a alimentelor, fără plafonare, ajunsese la 17,88%. În decembrie 2023, după aplicarea mecanismului, inflația generală ar fi coborât la 6,61%, iar cea a alimentelor la 5,82%. Barbu a mai spus că datele Consiliului Concurenței ar arăta scăderi de preț la mai multe alimente de bază în primul an de la introducerea măsurii.

Pe de altă parte, ministrul a cerut ca verdictul să fie dat de instituții, nu de el. Dacă mecanismul nu a funcționat, a transmis Barbu, instituțiile ar trebui să o spună într-un raport, iar decizia finală aparține Guvernului.

„Îmi doresc ca aceste instituții să vină cu un raport clar, iar decizia va fi luată în Guvernul României”, a adăugat ministrul Agriculturii.