Comasarea localităților, analizată cu inteligența artificială. PSD: populația este doar unul dintre criterii
PSD intenționează să folosească inteligența artificială pentru a reconfigura harta comunelor din România, prin posibila comasare a unor localități, a anunțat Gabriel Zetea. Vicepreședintele partidului susține că, dacă informațiile aflate în bazele de date ale instituțiilor publice ar fi unite și analizate cu ajutorul noii tehnologii, studiul necesar reorganizării ar putea fi finalizat în una sau două luni.
Cum ar funcționa analiza
Anunțul a fost făcut luni seară, la Digi 24. Gabriel Zetea a explicat că noile instrumente ar putea corela informațiile pe care diferite instituții ale statului le păstrează separat, în baze de date distincte.
Astfel, analiza necesară reorganizării teritoriale ar putea dura mai puțin și ar necesita un număr redus de persoane implicate. Social-democratul consideră că tehnologia ar elimina nevoia unor echipe numeroase care să cerceteze manual situația fiecărei localități.
„Astăzi, aveți tool-uri de inteligență artificială care pot să pună bazele de date cap la cap, pentru a nu avea nevoie de sute de oameni care să meargă în comisii”, a declarat Gabriel Zetea, pentru sursa citată.
Criteriile de comasare
Numărul populației nu ar fi singurul factor luat în calcul atunci când se decide soarta unei comune. Vicepreședintele PSD a menționat șapte criterii pe baza cărora ar putea fi analizată fiecare localitate.
Printre acestea se numără accesul la drumuri, conectivitatea cu alte zone, distanța față de un posibil centru de comună, apropierea de alte comunități și disponibilitatea serviciilor sociale. Ar conta, de asemenea, situația financiară: veniturile proprii ale comunei, cheltuielile administrației locale și raportul dintre costuri și veniturile obținute per locuitor.
Toate aceste elemente ar trebui analizate înainte ca o propunere să ajungă în Parlament. Mesajul transmis comunelor mici a fost clar: „Nu trebuie luat criteriul populației ca fiind singurul valabil”, a precizat Gabriel Zetea.
Decizia ar aparține județelor
Gabriel Zetea a respins ideea unei hărți stabilite exclusiv de conducerea unui partid, la nivel central. Potrivit acestuia, reorganizarea ar trebui decisă în județe, de comitete locale formate în principal din aleșii locali și președinții consiliilor județene.
El a amintit că PNL deține aproximativ jumătate dintre președințiile consiliilor județene, ceea ce înseamnă că, în multe județe, PSD nu ar putea impune o decizie de unul singur. Zetea a spus că va participa direct la proces, în calitate de președinte de consiliu județean, fără să fie remunerat pentru această activitate.
„Dar reforma nu se va face la București, din pix, de către vreo conducere de partid, ca să le corespundă lor”, a afirmat liderul social-democrat.
Două etape ale reformei
Prima variantă a proiectului, pregătită de Ministerul Dezvoltării, ar putea fi prezentată săptămâna viitoare. Propunerea PSD prevede două etape distincte.
În prima etapă, primarii comunelor mici ar avea la dispoziție aproximativ patru luni pentru a decide dacă doresc să inițieze procedurile de comasare cu localitățile învecinate. Până în martie, procesul ar rămâne voluntar și ar necesita acordul cetățenilor, exprimat printr-un referendum local.
Comunele care aleg această variantă ar putea beneficia de facilități fiscale pentru locuitori și de prioritate în programele de investiții ale Ministerului Dezvoltării. Fondurile ar fi destinate pregătirii localităților comasate pentru noul centru de comună.
Comasarea ar putea deveni obligatorie
După dezbateri publice și consultări cu celelalte partide, PSD intenționează să ajungă la o variantă finală pe care premierul Luca Niculescu să o asume în Parlament. După încheierea perioadei de opțiune voluntară, comasarea ar putea deveni obligatorie pentru anumite comune, fără organizarea unui referendum local.
Pentru moment, autoritățile nu au decis dacă reforma se va aplica exclusiv localităților cu sub 1.500 de locuitori sau dacă va fi stabilit un alt prag demografic.
Ce presupune comasarea localităților
Comasarea localităților înseamnă unirea a două sau mai multe comune într-o singură unitate administrativ-teritorială. În practică, localitățile implicate păstrează denumirile și identitatea lor, dar funcționează sub o singură administrație: un primar, un viceprimar și un consiliu local comuni.
După comasare, una dintre primării este desființată, iar personalul administrativ este redus. De exemplu, într-un caz discutat public, din cei 15 angajați ai unei primării ar fi rămas doar doi sau trei, iar primarul comunei mai mici și-ar pierde mandatul.
Locuitorii nu își pierd adresa, casa sau statutul de rezidenți, dar serviciile publice — precum primăria, registratura, actele administrative și unele decizii locale — ar fi gestionate de noua administrație comună. Potrivit propunerilor discutate, comasarea vizează păstrarea serviciilor pentru cetățeni, însă detalii despre modul concret de organizare nu au fost încă prezentate complet.
Ce urmărește măsura
Scopul principal este eficientizarea cheltuielilor publice, prin reducerea numărului de primării, angajați și structuri administrative. Guvernul consideră că comunele mai mari ar avea o capacitate mai bună de a atrage fonduri europene și de a finanța investiții.
În varianta voluntară, localitățile care aleg să se unească ar putea primi facilități fiscale și prioritate la programe de investiții. Sunt discutate, printre altele, scutiri temporare de la unele taxe și impozite locale, pentru o perioadă de trei până la cinci ani.
În prima etapă, comasarea ar fi voluntară: consiliile locale ar iniția procedura, iar cetățenii ar fi consultați prin referendum. Referendumul ar trebui organizat în fiecare unitate administrativ-teritorială implicată în unire.
După 1 martie 2027, Guvernul analizează trecerea la o etapă de comasare obligatorie, care ar putea elimina referendumul local pentru anumite cazuri. Efectele administrative ale unirii ar urma să apară odată cu alegerile locale din 2028, când locuitorii ar alege conducerea noii comune.
Mai exact, comasarea nu înseamnă neapărat „dispariția” satelor de pe hartă, ci dispariția unor primării și unirea mai multor comune sub o singură administrație. Efectul imediat ar fi reducerea aparatului local, iar efectul pentru cetățeni ar depinde de modul în care vor fi menținute serviciile publice, drumurile, școlile, dispensarele și alte facilități esențiale.