Explicațiile lui Nicușor Dan după blocarea accesului la Cotroceni pentru Ovidiu Vanghele: „Violența verbală generează violență fizică”

După ce i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Cotroceni, Nicușor Dan a vorbit joi seară, la Dublin, în numele tuturor celor care lucrează pentru statul român. Șeful statului a transmis că nu acceptă ca un polițist, un profesor sau un asistent medical să fie insultat de un cetățean, pentru că jignirea ar lovi în autoritatea statului însuși.

Nicușor Dan îi apără pe angajații statului după cazul Vanghele

Președintele a adus el însuși subiectul în discuție, la conferința de presă susținută în Irlanda. Iar explicația a venit pe trei niveluri: demnitatea persoanei, demnitatea funcției publice și violența din spațiul public.

Primul nivel este cel personal. Nicușor Dan a arătat că, în calitate de om, are dreptul să nu intre în dialog cu o persoană care nu îl respectă.

„Eu nu sunt un gunoi”, a declarat Nicușor Dan la Dublin.

Decizia la care se referă a fost anunțată marți seară, la finalul unei conferințe de presă de la Palatul Cotroceni. Atunci, președintele a invocat injuriile pe care jurnalistul i le-ar fi adresat în postări pe internet. Măsura a fost însă criticată: un membru al CNA a susținut că accesul jurnaliștilor la evenimentele instituțiilor publice ar fi liber, potrivit Legii 544.

Președintele pune demnitatea funcției publice înaintea celei personale

Mai importantă decât propria persoană ar fi, în viziunea sa, demnitatea funcției. Nicușor Dan a explicat că este, în mod simbolic, șeful aparatului de stat. Adică al polițiștilor, al asistenților medicali, al profesorilor, al funcționarilor publici și al judecătorilor.

Așa că președintele a mutat discuția de la sine la cei care lucrează în numele statului. Mai mult, a pus semnul egal între jignirea unui angajat public și lipsa de respect față de stat și față de autoritatea lui.

„Nu pot să accept că vreuna din persoanele astea care lucrează pentru statul român poate să fie tratată ca gunoi de un cetățean al acestui stat”, a precizat șeful statului.

Protestul și plângerea penală rămân căi democratice, spune șeful statului

Cu toate acestea, Nicușor Dan a trasat o limită între critică și insultă. Cel mai bine ar fi, a spus el, ca cetățenii să colaboreze cu autoritatea. Iar atunci când nu se poate, au la îndemână contestarea, protestul, chemarea în judecată sau plângerea penală, mijloace democratice față de care nu au nimic de obiectat.

Ba mai mult, președintele a legat subiectul de o nemulțumire pe care românii ar fi exprimat-o de multe ori: statul nu ar fi suficient de respectat nici dinăuntru, nici din afară. Potrivit lui, felul în care te adresezi unui angajat al statului ar fi o formă de respect față de statul însuși, iar acest respect ar trebui să înceapă chiar de la români.

Violența verbală ar duce la violență fizică, avertizează Nicușor Dan

Al treilea nivel privește violența din spațiul public. Referitor la acest punct, președintele a ridicat problema exemplului pe care îl primesc copiii atunci când văd că unui cetățean i se poate adresa astfel președintelui țării.

Conform lui Nicușor Dan, un copil ar putea înțelege că se poate raporta la fel la profesorul sau la părintele lui. Iar de aici, a avertizat președintele, ar putea ajunge într-o zi să lovească pe cineva.

„Violența verbală generează violență fizică. E documentat”, a afirmat președintele.

Prin urmare, șeful statului a cerut o reacție comună față de astfel de ieșiri.

„Noi trebuie să protejăm spațiul public de astfel de manifestări”, a adăugat Nicușor Dan.

La final, președintele a anunțat că vrea să explice și o afirmație mai veche, despre dezinformare și despre informarea corectă a alegătorilor în campaniile electorale, care nu ar fi fost bine înțeleasă.