Luca Niculescu: „Nu ne putem permite să pierdem o generație de tineri”. Guvernul lansează un program național pentru integrarea lor

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la tinerii care nu muncesc și nu studiază. Astfel, premierul Luca Niculescu a anunțat joi, în ședința de Guvern, un program național dedicat special acestora. Șeful Executivului vrea ca tinerii rămași în afara școlii și a pieței muncii să fie găsiți, readuși în educație, calificați și angajați, iar inițiativa ar urma să ajungă și la nivel european, pentru finanțări suplimentare.

Guvernul pregătește un program național pentru tinerii care nu muncesc și nu studiază

Anunțul a venit chiar la începutul ședinței Executivului. Conform lui Luca Niculescu, programul ar urma să îi identifice pe tinerii care au renunțat la școală sau care nu au reușit să își găsească un loc de muncă. Mai apoi, aceștia ar primi șansa de a se întoarce la studii, de a învăța o meserie și de a-și găsi un loc de muncă.

De asemenea, liderul de la Palatul Victoria a vorbit despre tinerii din medii vulnerabile, care nu ar avea posibilitatea să își continue studiile ori să se califice. În viziunea premierului, miza este o întreagă generație.

„Nu ne putem permite să pierdem o generație de tineri”, a declarat Luca Niculescu la începutul ședinței de Guvern.

România ocupă primul loc în UE, cu aproape unul din cinci tineri în afara școlii și a muncii

Cifrele Eurostat, publicate în mai 2026, arată care este, de fapt, dimensiunea problemei cu care se confruntă țara noastră. În anul 2025, 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau de formare profesională. Media europeană era de 11%.

Astfel, România a ajuns pe primul loc în Uniune la acest indicator, numit NEET. Mai exact, este vorba despre tinerii care nu sunt angajați și nu sunt cuprinși în educație sau formare. Urmează, la distanță, Bulgaria, cu 13,8%, și Grecia, cu 13,6%. Pe de altă parte, Țările de Jos au doar 5,3%, Suedia 5,9%, iar Slovenia 7,6%.

De asemenea, ținta Uniunii Europene este ca ponderea acestor tineri să coboare sub 9% până în 2030. Țara noastră se află acum la mai mult decât dublul pragului.

„Și în spatele statisticilor, ca de obicei, se află oameni”, a punctat premierul.

OCDE arată că mulți dintre acești tineri nu apar în nicio evidență

Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, publicat în martie 2026, explică de ce problema este greu de rezolvat. Potrivit OCDE, fenomenul ține mai ales de inactivitate, nu doar de șomaj. Mulți dintre tinerii vizați nu caută de lucru și nici nu sunt înregistrați la agențiile de ocupare, așa că statul ajunge greu la ei.

Situația este mai gravă la sate și printre cei cu puțină școală. În 2023, 26% dintre tinerii de 18–24 de ani din mediul rural părăseau timpuriu școala, față de doar 5% în orașe. Iar organizația avertizează că perioadele lungi de inactivitate de la începutul carierei pot afecta pe termen lung șansele de angajare și veniturile.

România are deja programe pentru tineri, finanțate din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Printre ele, proiectul „STEP UP – Tinerii, o șansă pentru viitor!”, derulat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Acesta vizează 21.200 de șomeri sub 30 de ani, cu bani pentru angajatori și prime pentru tinerii care se angajează.

În ceea ce privește noul program, premierul nu a anunțat deocamdată bugetul, numărul de beneficiari, formele concrete de sprijin sau data de la care ar urma să se aplice măsurile. A cerut însă ministerelor o abordare comună. Tema ar depăși Ministerul Muncii și Ministerul Educației și ar fi „o responsabilitate a întregului Guvern”.

Niculescu vrea să ducă programul la nivel european pentru mai mulți bani

Șeful Executivului a anunțat că intenționează să promoveze inițiativa și în Uniunea Europeană, alături de alte state membre cu probleme similare. Scopul ar fi atragerea unor resurse și finanțări europene. Subiectul ar fi fost discutat deja cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată recent în vizită în România, și cu vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu.

Uniunea are deja un instrument pentru tineri: Garanția pentru tineret, consolidată în 2020. Prin ea, statele membre s-au angajat ca orice persoană sub 30 de ani să primească o ofertă de angajare, de continuare a studiilor, de ucenicie sau de stagiu în cel mult patru luni de la pierderea locului de muncă ori de la ieșirea din școală. Deocamdată, nu au fost prezentate propuneri concrete sau acorduri de finanțare la nivel european pentru noua inițiativă.

Anunțul vine și în pregătirea aniversării a 20 de ani de la aderarea României la UE, pe 1 ianuarie 2027. Guvernul ar lucra la un proiect despre următoarele două decenii ale țării în Uniune, în care tinerii ar urma să ocupe un loc central.

„Este o investiție în viitorul acestor tineri, dar și în viitorul economic al României și Europei”, a afirmat premierul.