Câte firme din România au datorii neachitate la stat. Restanțele au urcat la 79,4 miliarde lei

Datoriile firmelor din România către bugetul de stat și bugetele sociale au urcat la 79,4 miliarde lei în trimestrul al treilea din 2026. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de la finalul anului 2024. Suma este cu 1,8 miliarde lei mai mare față de trimestrul anterior, iar numărul companiilor cu restanțe a trecut de 48.700.

Restanțele firmelor la stat, în creștere pentru al doilea trimestru consecutiv

Avansul de 2,3% față de T2 2026, când restanțele se opriseră la 77,6 miliarde lei, confirmă o tendință care durează de mai bine de un an. Numărul firmelor cu datorii neachitate a crescut și el, de la 48.028 la 48.781, adică peste 750 de companii noi intrate în această situație într-un singur trimestru.

Construcțiile, comerțul și transporturile rămân, ca și în trimestrele anterioare, domeniile din care provin cele mai mari restanțe. Practic, sectoarele care au dus economia românească în ultimii ani rămân și cele mai expuse la blocaje financiare și întârzieri la plata obligațiilor fiscale.

Bugetul de stat concentrează aproape trei sferturi din datorii

Din cele 79,4 miliarde lei, 58 de miliarde lei merg către bugetul de stat, adică 73% din totalul restanțelor. Din această sumă, 1,2 miliarde lei sunt contestate de firme, în scădere față de 1,7 miliarde lei cât fuseseră contestate în trimestrul precedent, arată datele platformei Risco.

Mișcarea mai interesantă vine însă din zona bugetelor sociale, unde ritmul de creștere este mult mai rapid decât la bugetul de stat. Datoriile către bugetul asigurărilor sociale au ajuns la 15,9 miliarde lei, cu 6,5% mai mult decât în T2 2026, din care 30,6 milioane lei sunt contestate. Restanțele la bugetul de sănătate au depășit, la rândul lor, 5 miliarde lei, cu un avans de 9,2% într-un singur trimestru, din care 12,3 milioane lei sunt contestate.

Singurul buget aflat pe un trend descrescător rămâne cel al asigurărilor de șomaj, cu 494 de milioane lei datorii, dintre care sub un milion de lei, mai exact 787.959 lei, sunt contestate. La nivel general, valoarea datoriilor contestate a scăzut cu 28%, de la 1,76 miliarde lei la 1,26 miliarde lei, ajungând să reprezinte doar 1,6% din totalul restanțelor.

București, responsabil pentru aproape toată creșterea națională a datoriilor

Distribuția pe județe arată o concentrare uriașă în jurul Capitalei. București adună 33,6 miliarde lei, peste 42% din totalul național, sumă generată de 19.489 de firme cu restanțe în T3 2026. Datoriile din Capitală au crescut cu 1,77 miliarde lei într-un singur trimestru, ceea ce înseamnă că aproape toată creșterea de la nivel național a venit din București.

La mare distanță de Capitală urmează Ilfov, cu 6,1 miliarde lei datorii, Constanța, cu 3,9 miliarde lei, și Timiș, cu 2,8 miliarde lei. Buzău și Sibiu completează partea de sus a clasamentului, fiecare cu peste 2,2 miliarde lei.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Bihor, unde datoriile au coborât cu 22%, de la 1,8 miliarde lei la 1,4 miliarde lei. La polul opus, Vâlcea, Covasna și Sălaj rămân județele cu cele mai mici datorii acumulate, sub 165 de milioane de lei fiecare.

Construcțiile rămân pe primul loc, transportul de călători face cel mai mare salt

Pe domenii de activitate, construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale se mențin lider detașat, atât ca valoare a datoriilor, 5,08 miliarde lei în T3 2026, cât și ca număr de firme restante, 5.938 în total.

Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului urmează la distanță, cu peste 3 miliarde lei datorii. Cea mai spectaculoasă evoluție o are însă transportul terestru de călători, unde restanțele s-au mai mult decât dublat într-un singur trimestru, de la 1,1 miliarde lei la 2,5 miliarde lei, în timp ce numărul firmelor cu datorii a urcat de la 1.048 la 1.190.

Alte domenii cu niveluri ridicate de restanțe sunt comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu aproape 2,5 miliarde lei, industria chimică, cu 2,2 miliarde lei concentrate la doar 36 de firme, colectarea deșeurilor, cu peste 2 miliarde lei și o creștere de 44% față de T2 2026, intermedierile în comerțul cu ridicata, cu 1,9 miliarde lei, transportul rutier de mărfuri, cu 1,8 miliarde lei, și construcția de drumuri și căi ferate, tot cu 1,8 miliarde lei.