Cum ar funcționa Bucureștiul fără primăriile de sector, dar cu zonă metropolitană
Scandalul uriaș declanșat de reorganizarea administrativă a României prin comasarea unor localități și județe a generat și va genera multe controverse, dar mai ales o mulțime de conflicte și divergențe alimentate de orgoliile unor primari și președinți de consilii județene.
Toată lumea vrea comasare, dar nimeni nu știe exact cum ar trebui făcută. Piatra comasărilor a fost aruncată de europarlamentarul PSD Dragoș Benea și, ulterior, bulgărele a fost rostogolit vertiginos de o serie de lideri politici locali și naționali. Declarativ, majoritatea primarilor sunt de acord să se facă o comasare, dar, în realitate, niciunul nu vrea să renunțe la privilegii, adică la ciolanul de la primărie. De fapt, cine a mai pomenit ca un câine să plece de la măcelărie!
Dar, cert este că majoritatea „vuvuzelelor” au căzut de acord că ar fi bine să se unească comunele mai mici de 1.500 de oameni, orașele sub 10.000 de locuitori să devină comune, iar municipiile sub 40.000 de locuitori să revină la statutul de oraș.
Însă nimeni nu a scos o vorbă despre desființarea celor șase sectoare ale Capitalei și înființarea zonei metropolitane București prin comasarea orașelor și comunelor din județul Ilfov, dar și a unor localități din Giurgiu, Călărași, Prahova sau Dâmbovița.
La ora actuală, populația Bucureștiului este de circa 2.100.000 de locuitori, iar de administrarea capitalei României se ocupă, atenție, un primar general ajutat de doi viceprimari și un administrator public. La rândul lor, „vătafii” Capitalei s-au „clonat” la cele șase sectoare, adică încă șase primari de sector, 12 viceprimari și încă șase administratori publici.
Însă deciziile și hotărârile edilului general sunt adoptate și validate de 54 de consilieri generali, dar cinci din cele șase sectoare mai au câte 27 de consilieri locali, iar în Sectorul 3 numărul lor este de 31. Adică, cele șase sectoare sunt supervizate de 166 de consilieri locali. Asta înseamnă că de administrarea Bucureștiului și a problemelor celor 2.100.000 de locuitori se ocupă, atenție, 7 primari aleși prin vot direct, 14 viceprimari, 7 administratori publici, 7 arhitecți șefi și 220 de consilieri municipali și locali.
Iar ceea ce nu se spune, dar toți bucureștenii o constată, zi de zi, este faptul că 60% din serviciile prestate de Primăria Capitalei se regăsesc în organigramele și activitățile primăriilor de sector. Adică, mai direct spus, 60% din serviciile și activitățile de la sectoare sunt dublate prin faptul că se regăsesc la Primăria Capitalei și invers. Practic, o birocrație la pătrat!
O dovadă comparativă elocventă și palpabilă că Bucureștiul este sufocat de birocrația administrativă o reprezintă New York-ul. Metropola americană are circa 18.000.000 de locuitori, un primar general și cinci președinți de sectoare pentru cele cinci cartiere administrative: Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens și Staten Island.
În schimb, Bucureștiul are o armată de consilieri, viceprimari și primari, ținuți în funcții și ajutați de mii de funcționari și angajați. Cum ar arăta Zona Metropolitană București cu vreo 2.800.000 de locuitori, dacă s-ar desființa cele șase sectoare, dar și cele opt orașe și 32 de comune din județul Ilfov, plus încă vreo 10-12 localități din județele limitrofe Giurgiu, Călărași, Prahova și Dâmbovița? Greu de spus, dar aproape imposibil de comasat prin desființare!
Cert este că ar putea fi o administrație mult mai suplă, nesufocată de birocrație și cu mult mai mulți bani în casierie că, deh…n-ar mai trebui să plătim, lună de lună, salariile și alte cheltuieli de personal pentru o armată de funcționari, consilieri, viceprimari și primari!
Până și Nicolae Ceaușescu a fost convins să reducă numărul sectoarelor Capitalei de la opt la șase, e drept, în urma unui scandal uriaș de corupție, care a zguduit la aceea vreme din temelii administrația bucureșteană și națională!