AFDJ Galați angajează piloți pentru transportul cerealelor din Ucraina pe Dunăre

Publicat: 30 nov. 2022, 09:31, de Sorin Costea, în ESENȚIAL , ? cititori
AFDJ Galați angajează piloți pentru transportul cerealelor din Ucraina pe Dunăre
Navigatia pe Dunare

Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați a dat publicității un anunț potrivit căruia angajează piloți maritimi și piloți maritimi aspiranți pentru pilotarea navelor pe sectorul Dunării Maritime, cuprins între rada Portului Sulina și km 175, rada Portului Brăila.

Cei care optează pentru o astfel de carieră profesională trebuie să dețină carnet de marinar și un brevet pilot maritim pentru sectorul de Dunării Maritime și în porturile de pe acest sector, dar și avizul medical și un aviz psihologic care să demonstreze că pot face față rigorilor unui astfel de job.

AFDJ le oferă viitorilor piloți maritimi un pachet salarial atractiv și suportarea de către angajator a cheltuielilor de formare profesională, pentru documentele care trebuie obținute de la Autoritatea Navală Română și vizitele medicale.

Guvernul a aprobat creșterea numărului de piloți maritimi ai AFDJ 

În transportarea pe Dunăre a exporturilor de cereale din Ucraina s-a ajuns la o situație de criză din cauza numărului redus de piloți din Corpul de Pilotaj al AFDJ, care în condițiile creșteri numărului de nave ce tranzitează Canalul Sulina nu puteau asigura pilotajul între Bara Sulina și porturile Reni și Ismail din Ucraina, Giurgiulești din Republica Moldova și Portul Galați, în care navele sunt încărcate cu cerealele aduse din Ucraina

AFDJ Galați are un corp format din 36 de piloți, cu care era asigurat fără probleme traficul naval obișnuit, dar de la izbucnirea războiului din Ucraina, în condițiile creșterii necesarului de transport de mărfuri pe Dunăre, încă din luna martie zeci de nave aşteaptă până la 60-70 de zile să intre din Marea Neagră pe Canalul Sulina, ca să ajungă în porturile dunărene.

Pentru stoparea acestei crize, în luna octombrie guvernul a aprobat majorarea de la 36 la 60 a numărului de piloți maritimi din Corpul de Pilotaj al AFDJ.

Navigatia pe Dunare

Navigatia pe Dunare

Numărul de piloți maritimi estimat pentru realizarea activității de pilotaj în
condiții normale, conform organigramei a AFDJ este de 44 piloți, număr
care nu a putut fi atins (în prezent fiind 36 de piloți) din cauza condițiilor de recrutare și nivelului salariilor oferite.

Numărul maxim de nave care au tranzitat Canalul Sulina într-o lună, a fost de 399 nave, dintre care 202 nave intrate, respectiv 197 nave ieșite și a fost înregistrat în luna mai 2022 (31 zile). În luna iunie 2022 (30zile) numărul de nave care au tranzitat Canalul Sulina a fost de 385 nave, dintre care 193 nave intrate, respectiv 192 nave ieșite. Rezultă că numărul maxim de nave intrate-ieșite înt-o zi prin gura Canalului Sulina a fost de 13 nave. Acest fapt s-a putut realiza numai datorită faptului că unii piloți au fost de acord să  efectueze ore suplimentare, fiind prezenți și în tura liberă.

Piloții maritimi trebuie să acționeze cu deplină integritate, fără presiune comercială, pentru a putea realiza siguranța, securitatea și sustenabilitatea
serviciului, astfel că se impune majorarea numărului de piloți maritimi de la 36 la 60, raportat la traficul actual”, se spune expunerea de motive a hotărârii de guvern prin care a fost aprobată creșterea numărului de piloți maritimi ai AFDJ.

Au fost majorate salariile piloților

Prin aceeași hotărâre de guvern a fost aprobată și majorarea veniturilor piloților maritimi din corpul AFDJ pentru ca exercitarea profesiei de pilot, care este extrem de solicitantă, să devină atractivă.

Până acum, un pilot coordonator, un pilot maritim sau un pilot maritim aspirant, aveau salarii brute cuprinse între 4.350 și 7.110 lei din care, după scăderea impozitelor, rămâneau cu un venit prea mic în raport răspunderile pe care le are un pilot maritim și munca solicitantă, care la fiecare cursă înseamnă și zece sau cincisprezece ore de coordonare a conducerii unei nave maritime.

Activitatea de pilotaj presupune ca deplasarea navelor maritime de mare tonaj pe Canalul Sulina și pe șenalul navigabil, până în portul de destinație, inclusiv manevrele de acostare, precum și aceleași manevre la returul spre Marea Neagră, să fie coordonate numai de un pilot maritim specializat, care cunoaște foarte bine configurația albiei Dunării pentru a efectua manevre care sunt extrem de riscante.

Navigatia pe Dunare

Navigatia pe Dunare

Pilotul urcă la bord în Marea Neagră și coordonează manevrele pentru intrarea navei pe Canalul Sulina și navigația pe Canal și Dunăre prin comenzile transmise echipajului navei, timonierului și ofițerilor mecanici din compartimentul mașini. La fel sunt coordonate manevrele de portuare, acostarea și drumul de întoarcere spre mare.

Prin suprasolicitarea piloților, pentru o perioadă îndelungată de timp, prin nerespectarea timpului de odihnă necesar se poate crea o stare de oboseală permanentă și stres care în final pot duce la apariția de evenimente de navigație, cu efecte periculoase asupra siguranței infrastructurii de transport naval sau a navelor ce sunt angajate în trafic”, se spune în raportul HG prin care au fost optimizate condițiile de desfășurare a pilotajului pe Dunăre.

Navigația pe timp de noapte pe Canalul Sulina

Creșterea transportării pe Dunăre a mărfurilor exportate sau importate de Ucraina este și un obiectiv al Uniunii Europene.

Zilele trecute, comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean anunța intenția Comisiei Europene de a asigura fondurile necesare pentru eficientizarea transporturilor de mărfuri pe culoarele de solidaritate cu Ucraina, printre măsurile finanțate fiind și instituirea navigației pe timp de noapte pe Canalul Sulina.

„Din cele 250 de milioane de euro disponibile pentru modernizarea infrastructurii de transport, România va lua bani pentru un sistem de balizaj pe Canalul Sulina al Dunării.

Este un sistem care va permite navelor care transportă grâne sau alte bunuri din Ucraina către vest să circule și noaptea pe Canalul Sulina”, a precizat Adina Vălean.

Finanțarea este asigurată de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii și Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.