Alegeri comasate prin bulibășeală politică

Proiectul Ordonanței de Urgență aflat în dezbatere publică privind comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare a generat un scandal fără precedent în politica românească de după 1989.

De fapt, proiectul este o însăilare de prevederi fără cap și fără coadă, adică un ghiveci legislativ, care va bulversa pe cei 41 de președinți de consilii județene, 3.180 de primari, 40.022 de consilieri locali și 1.338 de consilieri județeni.

Din start, se constată că urgența emiterii acestei ordonanțe de comasare a alegerilor europarlamentare cu cele locale are justificări de-a dreptul penibile și șocante, cum ar fi „luând în considerare rolul definitoriu al alegerilor europene din mai 2024 pentru viitorul UE în anii următori”, deși alegerile au loc pe 9 iunie 2024.

O altă aberație justificativă este aceea că „În vederea asigurării unei reprezentativități mai mari a membrilor din România în Parlamentul European”, dar, în realitate, indiferent de formula electorală, România e reprezentată de același număr fix de europarlamentari!

Mai mult, lipsa timpului necesar organizării alegerilor are o argumentare șocantă: „Aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație de urgență și extraordinară, în vederea desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru membrii din România în PE și a asigurării condițiilor necesare pentru consultarea corpului electoral, a căror reglementare nu poate fi amânată”.

Dar de alegerile din 2024, mai ales cele europarlamentare, se știe de cel puțin cinci ani de zile, așa că nici nu poate fir vorba de „o situație de urgență și extraordinară”.

De asemenea, în proiectul ordonanței nu se face referire la  Decizia Curții Constituționale a României nr. 51/2012 care stipulează foarte clar că nu este permisă comasarea alegerilor. Culmea tupeului și justificărilor mincinoase din acest proiect de ordonanță de urgență este faptul că nu se ține cont de Codul de bune practici electorale al Comisiei de la Veneția, unde se precizează, negru pe alb, că „schimbarea legislației cu mai puțin de un an înaintea alegerilor încalcă sever normele democrației și afectează grav procesul electoral”.

Însă, în proiectul de ordonanță nu se menționează niciun cuvânt despre situația aleșilor locali după alegerile din 9 iunie 2024. Articolul 151 din Constituția României prevede că „mandatul primarului este de 4 ani” și totodată că „mandatul primarului se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales”, iar „mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav”.

Practic, mandatul actualilor aleși locali a fost prelungit cu vreo trei luni și jumătate ca urmare a epidemiei de coronavirus. Astfel, mandatul actualilor aleși locali expiră la 27 septembrie 2024. Numai că, cei aleși pe data de 9 iunie 2024 au la dispoziție 20 de zile să depună jurământul și, automat, din acel moment primarul ales își va prelua mandatul. Însă, ce se va întâmpla cu primarul, președintele de consiliu județean, consilierul județean și local ales pe 27 septembrie 2020 al cărui mandat expiră pe 27 septembrie 2024?

Practic, mandatul celor aleși în 2020, în mod special al primarului, va fi scurtat cu vreo trei luni și jumătate, deși în Constituția României se precizează foarte clar că „mandatul primarului este de 4 ani”.

Cum va justifica legal actuala coaliție scurtarea mandatelor celor 3.180 de primari, 40.000 de consilieri locali și 1.300 de consilieri județeni? Greu de anticipat. Dar, cert este că riscăm ca între 9 iunie 2024 și 27 septembrie 2024 să avem un număr dublu de aleși locali, ceea ce ar genera un haos fără precedent!

Ca atare, comasarea alegerile locale cu cele europarlamentare demonstrează că interesul personal al politicienilor primează în fața intereselor alegătorilor, adică „Nu e de ici de colea,/Acesta este planul:/Poporul cu fasolea,/Puterea cu ciolanul”!