Alertă pentru familiile cu părinți plecați în străinătate: Guvernul lansează un plan radical pentru sprijinirea celor vulnerabili

Un proiect de hotărâre de Guvern aduce modificări importante în modul în care sunt monitorizați și sprijiniți copiii rămași acasă cu părinții plecați la muncă în străinătate, precum și familiile acestora. Inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale vizează actualizarea Hotărârii Guvernului nr. 691/2015 și implementarea unei proceduri unitare, în contextul Legii nr. 156/2023 privind prevenirea separării copilului de familie.

Cui i se adresează modificările?

Schimbările legislative sunt adresate în principal copiilor aflați în risc de separare de familie, în special celor cu părinți care muncesc în străinătate, dar și familiilor vulnerabile identificate în comunități. Sunt vizați, de asemenea, asistenții sociali, tehnicienii în asistență socială, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) și serviciile publice locale de asistență socială (SPAS), care vor coordona, implementa și monitoriza noile măsuri.

Ce schimbări preconizează actul normativ?

1. Un cadru unitar și clar de identificare și monitorizare
Actul normativ introduce o anexă nouă care stabilește principiile clare ale colaborării între Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS). Acest cadru unitar are rolul de a elimina incoerențele și contradicțiile din legislația precedentă, care adesea îngreunau identificarea și urmărirea copiilor aflați în situații de risc. Prin standardizarea procedurilor și responsabilităților, se asigură o abordare coerentă la nivel național, care să faciliteze intervenții mai rapide și mai eficiente.

2. Procedura clară și structurată de înregistrare în Observatorul Copilului
Se instituie o procedură bine definită pentru identificarea și înregistrarea copiilor vulnerabili în Observatorul Copilului. Aceasta include mai multe etape: întocmirea unei liste cu familiile considerate vulnerabile, completarea unor fișe detaliate de observație pentru fiecare copil, iar apoi deplasarea asistentului social la domiciliul familiei în cel mult 72 de ore. Această vizită are scopul de a evalua situația concretă a copilului și de a confirma sau ajusta datele colectate inițial. Procedura standardizată reduce riscul unor neglijențe și asigură un răspuns prompt din partea autorităților.

3. Implicarea intersectorială a profesioniștilor
Unul dintre pilonii schimbării este colaborarea intersectorială extinsă, care nu se limitează doar la asistenții sociali. Cadrele medicale (medici, asistente), cadrele didactice, mediatorii școlari, preoții și reprezentanții ONG-urilor acreditate sunt implicați activ în colectarea datelor și monitorizarea situației copiilor. Această abordare holistică permite o evaluare mai complexă și mai precisă a riscurilor, valorificând perspective diverse și facilitând intervenții integrate care țin cont de multiple aspecte ale vieții copilului.

4. Protecția datelor cu caracter personal
Datele înregistrate în Observatorul Copilului vor fi prelucrate strict în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), asigurând confidențialitatea și securitatea informațiilor personale. Utilizarea acestor date va fi limitată exclusiv pentru realizarea analizelor statistice și a monitorizării situației copiilor, prevenind utilizarea neautorizată. De asemenea, se permite încheierea unor protocoale speciale pentru interconectarea Observatorului cu alte baze de date sau sisteme informatice, dar doar în condiții clare și controlate, pentru a optimiza fluxul de informații necesare intervențiilor.

5. Sancțiuni clare și aplicabile pentru nerespectarea prevederilor
Pentru a asigura respectarea noilor reguli, actul normativ introduce sancțiuni contravenționale aplicabile de Ministerul Muncii și agențiile teritoriale. Amenzile variază între 2.500 și 5.000 lei, fiind un instrument de descurajare a neglijențelor sau a încălcărilor procedurale. Acest mecanism coercitiv contribuie la creșterea responsabilității instituțiilor implicate și la o mai bună conformare cu normele stabilite.

6. Colaborare și coordonare consolidată la nivel județean
Pentru a asigura implementarea unitară a noilor măsuri, DGASPC vor desemna coordonatori județeni responsabili de supravegherea activității serviciilor publice de asistență socială în ceea ce privește actualizarea și corectitudinea datelor introduse în Observatorul Copilului. Acești coordonatori vor avea rolul de a monitoriza permanent situația, de a oferi suport tehnic și metodologic echipelor locale și de a facilita comunicarea între toate părțile implicate. Această structură de coordonare locală este esențială pentru buna funcționare a sistemului și pentru reacții rapide în cazul situațiilor de risc.

Impact și semnificație socială

Implementarea acestui act normativ aduce un pas înainte în protejarea dreptului copilului de a fi crescut în familie, printr-un sistem mai eficient de identificare timpurie a riscurilor și intervenție rapidă. Prin standardizarea criteriilor și procedurilor de monitorizare, familiile vulnerabile vor beneficia de sprijin adaptat nevoilor reale, iar fenomenul separării copiilor de părinți va putea fi prevenit cu mai multă eficiență.

De asemenea, implicarea altor profesioniști din comunitate în procesul de monitorizare creează un cadru intersectorial solid, care poate identifica problemele mai devreme și poate sprijini intervenții personalizate.

Proiectul propune o actualizare necesară a cadrului legislativ privind protecția copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, integrând prevederile legii recente de prevenire a separării copilului de familie.

HG-modificare-HG-691