Alertă sanitar-veterinară în România: primul focar de variolă ovină confirmat în România

Autoritățile române au intrat în alertă maximă după ce, în județul Teleorman, a fost confirmat primul focar de variolă ovină, o boală virală extrem de contagioasă care afectează ovinele și caprinele. Virusul POX a fost identificat în urma unor controale de rutină, iar măsurile de intervenție au fost declanșate imediat.

Primul focar de variolă ovină, confirmat în Dobrotești

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat existența virusului POX în cinci probe recoltate de la două exploatații din localitatea Dobrotești, județul Teleorman. Boala a fost depistată în timpul unor controale de rutină, însă autoritățile au acționat rapid, declanșând planul național de intervenție în caz de boli contagioase la animale.

Centrul Local de Combatere a Bolilor a fost convocat de urgență și a stabilit măsuri stricte pentru a limita răspândirea virusului:

• Sacrificarea tuturor animalelor infectate din focar;
• Ecarisarea cadavrelor într-un spațiu autorizat, sub supravegherea Gărzii de Mediu și a Sistemului de Gospodărire a Apelor;
• Stabilirea a două zone de siguranță: o zonă de protecție de 3 km și o zonă de supraveghere de 10 km în jurul focarului.

În aceste zone au fost impuse restricții de circulație pentru animale, persoane și mijloace de transport. De asemenea, toate fermele de ovine și caprine din județul Teleorman au fost informate cu privire la obligația respectării măsurilor stricte de biosecuritate.

Măsuri extinse și în județele vecine

Direcțiile Sanitar-Veterinare din județele Olt, Giurgiu, Argeș și Dâmbovița au fost deja alertate, iar echipe mixte de medici veterinari au fost mobilizate pe teren. Scopul acestora este de a verifica dacă virusul s-a extins și dincolo de zona confirmată, prin testări și controale în fermele din apropiere.

Variola ovină, cunoscută sub denumirea de „boala POX”, este o boală virală gravă, cu potențial ridicat de răspândire în rândul oilor și caprelor. Aceasta provoacă o serie de simptome vizibile și agresive:

• Febră și letargie;
• Pierderea poftei de mâncare;
• Leziuni cutanate sub formă de pete, vezicule și cruste, apărute în special pe cap, bot, picioare și în jurul organelor genitale;
• Secreții nazale și inflamația ganglionilor;
• În forme severe, pot apărea leziuni interne, care îngreunează respirația și pot duce la deces.

Durata medie a bolii este de 3-4 săptămâni, însă animalele infectate rămân slăbite și expuse altor complicații și după dispariția simptomelor.

Boala se transmite cu ușurință prin contact direct între animale, dar și prin:

• Secreții corporale;
• Obiecte contaminate (echipamente, haine, adăposturi);
• Inhalarea particulelor provenite din cruste uscate.

Un factor agravant este faptul că virusul este foarte rezistent, putând supraviețui în mediu pentru perioade îndelungate. Acest lucru face igiena riguroasă și măsurile de biosecuritate absolut esențiale pentru prevenirea extinderii focarelor.