Analiza WSJ: Apocalipsa nucleară. Ce s-ar întâmpla cu lumea într-un conflict atomic global 

Războiul nuclear este mai periculos decât schimbările climatice: un scenariu al sfârșitului civilizației.

The Wall Street Journal a publicat recent o analiză semnată de expertul în probleme de mediu Ted Nordhaus, în care sunt prezentate posibilele consecințe devastatoare ale unui război nuclear. Deși dezbaterile globale sunt dominate de teme precum schimbările climatice și emisiile de carbon, autorul susține că cel mai mare pericol pentru umanitate rămâne un conflict nuclear.

Într-un context geopolitic tensionat, exemplificat de rivalitatea dintre India și Pakistan, Nordhaus avertizează că un „schimb” de focoase nucleare nu ar avea doar efecte imediate teribile, ci ar declanșa un fenomen cunoscut sub numele de „iarnă nucleară”, cu repercusiuni climatice și umanitare globale.

Iarna nucleară: întuneric, foamete și prăbușirea producției alimentare globale

În cazul unui conflict nuclear major, atmosfera Pământului ar fi acoperită de o perdea de funingine și praf provenite din incendiile provocate de exploziile termonucleare. Acest nor gros ar bloca lumina solară, reducând drastic temperaturile și perturbând ciclurile naturale de ploaie.

Această „iarnă nucleară” ar putea dura ani sau chiar decenii, conducând la eșecuri agricole masive și la colapsul comerțului alimentar global. Nordhaus avertizează că, în acest scenariu, sute de milioane de oameni ar muri, nu neapărat în urma exploziilor, ci din cauza foametei și bolilor generate de colapsul ecosistemului și al infrastructurilor de bază.

07:45, 02.06.2025 • Internațional

Din Sudan în Gaza: Foametea ca armă sau eșecul comunității internaționale

17:44, 29.05.2025 • Internațional

Franța nu poate oferi Europei o „umbrelă nucleară”: iată două motive

Escaladare imposibil de controlat: de la conflict regional la catastrofă globală

Chiar dacă un război nuclear ar începe la nivel regional – între India și Pakistan, de exemplu – riscul unei escaladări rapide este considerabil. Atunci când focoasele intercontinentale sunt lansate, marile puteri – SUA, Rusia, China – vor avea doar câteva minute pentru a decide dacă răspund. Incapacitatea de a detecta rapid destinația rachetelor poate declanșa un răspuns automat, escaladând rapid conflictul la nivel global.

„Chiar și un conflict care implică câteva sute de focoase ar fi suficient pentru a răci planeta și a distruge producția alimentară mondială”, explică Nordhaus, subliniind că efectele indirecte ar fi mult mai letale decât exploziile în sine.

Miliarde în pericol: migrație, boli și colapsul societății

Un astfel de scenariu ar declanșa migrații masive: sute de milioane de oameni ar încerca să scape de zonele afectate de secetă și foamete. Sistemele de sănătate ar fi complet depășite, iar bolile s-ar răspândi rapid într-un context de lipsă de igienă, hrană și adăpost.

Chiar dacă unele zone ale lumii nu ar fi afectate direct de detonări, efectele globale ale iernii nucleare ar fi resimțite peste tot. Civilizația umană, în forma sa actuală, ar fi în pragul colapsului.

Sistemele de control nuclear se prăbușesc: un tratat cheie expiră în 2026

Un alt element de îngrijorare ridicat de expert este prăbușirea regimului internațional de control al armelor nucleare. Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), semnat în 2010 între SUA și Rusia, va expira în februarie 2026. Acest acord limitează focoasele nucleare desfășurate la 1.550 de unități de fiecare parte – un număr care, deși redus, este mai mult decât suficient pentru a distruge civilizația.

În paralel, Rusia și Statele Unite dețin în continuare peste 5.000 de focoase în rezervă, iar China își extinde rapid propriul arsenal nuclear. Aceste evoluții indică o slăbire alarmantă a echilibrului global în materie de armament atomic.

SUA investesc masiv în armament nuclear: un trilion de dolari în următorul deceniu

Un raport Axios citat în articolul WSJ arată că Statele Unite intenționează să cheltuiască un trilion de dolari pentru dezvoltarea și întreținerea arsenalului nuclear în următorii 10 ani. Această sumă depășește bugetele alocate multor agenții federale, iar analiștii avertizează că „alegerile dificile” privind prioritizarea acestor cheltuieli vor afecta alte domenii esențiale precum sănătatea, educația sau infrastructura civilă.

Zero arme nucleare – o utopie sau o necesitate?

Deși dezarmarea completă pare un ideal de neatins, Ted Nordhaus atrage atenția că reducerea riscului nuclear ar trebui să devină prioritatea absolută a liderilor politici, a filantropilor și a societății civile. În opinia sa, nicio altă amenințare nu este comparabilă cu potențialul distructiv al unui război nuclear.

Generalul ucrainean Mykola Filatov a explicat într-un context separat că rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune, chiar dacă sunt doborâte, nu produc automat o explozie nucleară. Focoasele sunt proiectate să detoneze doar în condiții precise – componentele interne trebuie să se alinieze pentru a crea masa critică necesară reacției nucleare. Așadar, chiar dacă o rachetă nucleară este interceptată, probabilitatea unei detonări accidentale este scăzută, deși nu inexistentă.