Există și resentimente în joc, în special la Moscova, însă chinezii caută să fie recunoscuți ca actori politici cu o superioritate proporțională cu ponderea lor economică, a doua ca mărime în lume, rod al unui parteneriat cu același Occident care se teme astăzi de musculatura asiatică, opinează Folha. „Există, desigur, limitări ale alianței dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, care se bazează în mod ironic pe un discurs libertarian de suveranitate și multilateralism, care nu se aplică publicului lor intern, fireşte”, subliniază Folha.
O alianță militară nu se întrezăreşte încă, notează cotidianul brazilian, având în vedere neîncrederea reciprocă dintre țările rivale, sub aspect istoric. Mai mult, gigantismul economic chinez determină Kremlinul să se teamă de a deveni o provincie energetică a Beijingului – un partener minoritar, după cum adaugă Folha.
De asemenea, continuă Folha, dictatura chineză nu poate înlocui, încă, Europa ca principală piață a Rusiei, însă posibilitatea cooperării împotriva intereselor unui Occident divizat, fie în Ucraina sau în Taiwan, pune aranjamentul ruso-chinez în centrul modelării acestei etape a secolului al XXI-lea.