Audit devastator la Ministerul Energiei: erori contabile de peste 5 miliarde lei și datorii nedeclarate de 159 milioane

Un audit extins al Curții de Conturi asupra Ministerului Energiei relevă deficiențe financiare grave, cu impact semnificativ asupra poziției contabile a instituției. Documentul vizează anul 2023, perioadă în care ministerul a fost condus de Virgil Daniel Popescu (până la 15 iunie) și, ulterior, de Sebastian Ioan Burduja.

Active necurente – supraevaluare totală: 2.986.492.236 lei

1.1. Active fixe – amânare amortizare: 126.215,73 lei

• În noiembrie 2023 au fost recepționate active fixe (licențe, aparate), însă amortizarea aferentă lunii decembrie nu a fost calculată și înregistrată conform normelor.

• Bunurile au fost puse în funcțiune în noiembrie, amortizarea trebuia iniciată decembrie 2023. Ministerul a înregistrat ulterior suma de 126.215,73 lei în iulie 2024.

1.2. Terenuri – subevaluare: 8.037.909,69 lei

• 7.877.676,69 lei nu au fost înregistrate inițial, reprezentând exproprieri pentru cariere din Gorj (Roșia de Jiu, Timișeni‑Pinoasa, Tismana, Jilț Nord), deși transferul de proprietate produce efecte de la data deciziei de expropriere.

• 160.233 lei diferență între valoarea din HG 915/2023 (23.106.047,89 lei) și valoarea contabilă inițială (22.945.664,67 lei); corectată ulterior în iulie 2024.

1.3. Clădiri preluate – supraevaluare: 627.134.015 lei

Clădirile preluate de la Complexul Energetic Hunedoara SA au fost înregistrate în contul „Construcții” la valoarea totală de 605,70 milioane lei, incluzând și echipamente, terenuri și imobilizări în curs — lipsă separare contabilă. Duplicarea valorii activelor a generat o supraevaluare de peste 627 milioane lei.

Active financiare – supraevaluare masivă: 2.367.232.429,50 lei

Ministerul a înregistrat în contul „Titluri de participare cotate” un aport în capitalul Oil Terminal SA de 2.595.532.458 lei, compus din două note contabile:

• 228.300.028,20 lei (NC nr. 3 / 31.03.2023)

• 2.367.232.429,50 lei (NC nr. 3 / 29.12.2023)

Cu toate acestea, aportul real, înregistrat la Oficiul Național al Registrului Comerțului, a fost de doar 263.025.825,50 lei. Diferența de 2.367.232.429,50 lei reprezintă o grave eronare contabilă. Ulterior, în iulie 2024, Ministerul a stornat această sumă (Nota contabilă nr.3/23.07.2024), însă eroarea reflectă o deficiență majoră de control intern.

Active curente – avansuri necorectate: 4.083.493,91 lei

În 2022, Ministerul a acordat avansuri în cuantum total de 4.083.493,91 lei către 43 de beneficiari ai Programului ElectricUp (art.3 alin. 9 OUG 159/2020). Conform Ordinului 755/14.06.2023, programul a avut termen de implementare 30.09.2023, iar deconturile finale s-au finalizat și au fost plătite în 2023. Ministerul nu a regularizat aceste sume în conturile de cheltuieli până la terminarea exercițiului financiar, supraevaluând activul curent „Cheltuieli în avans”. Corecția a fost făcută în iulie 2024 prin Nota contabilă nr.3, virând suma în contul „117 – Rezultat reportat”.

Legi încălcate

Curtea de Conturi califică aceste nereguli ca având „influențe semnificative și generalizate asupra situațiilor financiare” ale Ministerului Energiei. Legislația încălcată include:

• OUG 119/1999 (control intern și control financiar preventiv)

• Legea 333/2003 (paza bunurilor și obiectivelor)

• Legea 500/2002 (finanțe publice – art.22)

• Legislația exproprierii (Legea 255/2010)

• HG 915/2023, HG 107/2023, HG 1121/2020 etc.

• Regulile contabile interne și cerințele din caietele de sarcini (ElectricUp & sistem control acces).

Curtea citează direct: „Decizia de expropriere produce efecte de la data emiterii și constituie titlu executoriu… transferul dreptului de proprietate… operează de drept la data emiterii actului administrativ.” „Notă contabilă nr.3/23.07.2024 – stornare titluri de participare aferente Oil Terminal SA în sumă de 2.367.232.429,50 lei.”

Corecții și acțiuni întreprinse

Toate cele patru categorii de erori au fost rectificate în urma auditului, într-un interval ce variază între iulie 2024 și septembrie 2024:

Consecințe pentru Minister

• Deficiențe sistemice de control intern și financiar

• Distorsiuni mari privind activele și bilanțul contabil

• Posibile repercusiuni legislative și administrative

• Impact negativ asupra transparenței și responsabilității publice

Raportul Curții de Conturi solicită o revizie internă profundă, întărirea controalelor și luarea unor măsuri administrative clare împotriva celor responsabili de aceste erori.

Subevaluări de peste 57 milioane lei

Documetul Curții de Conturi mai arată că Ministerul Energiei a subevaluat datoriile curente cu suma de 57.384.851,36 lei, o parte importantă provenind din modul în care au fost înregistrate obligațiile față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale în cadrul schemei de plafonare și compensare reglementate prin OUG nr. 27/2022.

Peste 55 milioane lei subevaluați în relația cu furnizorii de energie

Curtea de Conturi arată că Ministerul Energiei a subevaluat cu 55.973.260,86 lei datoriile către furnizorii de energie electrică și gaze naturale, ca urmare a unei contabilizări defectuoase a cererilor de decontare transmise în baza schemei de sprijin.

Două tipuri de erori au fost identificate:

1. Înregistrări eronate în conturi contabile necorespunzătoare – s-au înregistrat cereri de decontare ca sume deja achitate (credite efectiv plătite), deși erau doar obligații neplătite;

2. Neînregistrarea datoriilor aprobate de ANRE – au fost recunoscute doar plățile efectuate, nu întreaga sumă solicitată și aprobată de autoritate, deși legislația cere recunoașterea întregii obligații de plată.

Exemple de erori contabile punctuale

Printre cele mai semnificative cazuri documentate de Curtea de Conturi se numără:

• Cererea nr. 360895 (octombrie 2022) – în valoare de 16.655.275,96 lei, a fost înregistrată greșit în două rânduri (13.04.2023 și 24.04.2023);

• Cererea nr. 363340 (februarie 2022) – suma de 7.293.500,28 lei a fost înregistrată incorect, parțial de două ori;

• Cererea nr. 360449 (octombrie 2022, gaze naturale) – suma de 75.420.167,80 lei a fost înregistrată parțial de mai multe ori, dar nu ca obligație totală;

• Cererea nr. 360765 (aprilie 2022, gaze naturale) – de 1.338.479,51 lei, a fost înregistrată de două ori în 2023, fără acoperirea corespunzătoare în pasiv.

În total, suma de 103.808.924,70 lei a fost înregistrată greșit în contul 462.01.09.01.A – „Creditori sub 1 an – alte datorii curente”, apoi corectată abia pe 14 noiembrie 2024, printr-o stornare cu impact în rezultatul reportat.

159 milioane lei, neînregistrați ca datorii în 2023

Mai grav, potrivit auditorilor, Ministerul Energiei nu a înregistrat obligații în valoare de 159.782.185,56 lei reprezentând diferențele dintre sumele solicitate de furnizori, aprobate de ANRE, și cele efectiv plătite în 2023. Practic, în evidențele contabile ale ministerului nu apărea întreaga sumă datorată conform reglementărilor.

Exemple relevante:

• Pentru ianuarie 2023, cereri în valoare de 27,2 milioane lei au fost înregistrate doar parțial (10,4 mil. lei), rezultând o diferență de 16,8 milioane lei;

• Pentru februarie 2023, o diferență de 80,3 milioane lei a fost constatată între suma aprobată (131,5 mil. lei) și suma înregistrată;

• Alte diferențe semnificative:

  • 27,4 milioane lei (pentru februarie 2023, clienți noncasnici);

  • 26,7 milioane lei (pentru februarie 2023, cererea 364133);

  • 622.697 lei (martie 2023);

  • 7,7 milioane lei (ianuarie 2023, energie electrică).

„Ministerul a reflectat doar avansurile achitate, nu și obligațiile restante aprobate de ANRE, contrar prevederilor art. 9 alin. 10 lit. a) din OUG nr. 27/2022”, se precizează în raport.

Regularizarea în 2024

Curtea de Conturi menționează că în anul 2024, Ministerul Energiei a înregistrat și achitat integral suma de 159.782.185,56 lei, corectând astfel lipsa din bilanțul anului anterior. Totuși, efectul negativ asupra situațiilor financiare ale anului 2023 rămâne relevant, afectând atât transparența, cât și acuratețea raportării contabile.

Alte sume neînregistrate: Ministerul Finanțelor și Petrotrans

Pe lângă problemele cu furnizorii de energie, Curtea de Conturi a constatat că în situațiile financiare ale anului 2023 nu a fost înregistrată o datorie în sumă de 735.956,24 lei către Ministerul Finanțelor, reprezentând cota de 50% din lipsa de folosință a terenului ocupat de conducta de transport motorină Petrotrans SA.

La această sumă se adaugă și dobânzile legale aferente, care nu au fost calculate și înregistrate, contrar prevederilor legii contabilității și ale legislației financiare aplicabile instituțiilor publice.

Reglementări legale încălcate

Auditorii au semnalat încălcări ale mai multor acte normative fundamentale pentru gestiunea fondurilor publice, printre care:

• Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice (art. 22);

• Legea contabilității nr. 82/1991 (art. 6 și 9);

• Ordinul nr. 1917/2005 privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice.

Cheltuieli supraevaluate de peste 209 milioane lei, nereguli înregistrate în 2022 și 2023

Documentul amintit mai spune că suma totală a cheltuielilor operaționale supraevaluate sau nedeclarate corect în evidențele contabile se ridică la 209.721.776,69 lei (peste 42 milioane euro). Problemele constatate se referă la trei mari categorii: subvenții nedeclarate la timp, ajutoare de stat nejustificate și contracte de consultanță cu eficiență nulă.

Subvenții decontate cu întârziere: 170 milioane lei înregistrați greșit

Cea mai mare abatere, în valoare de 170.203.545,41 lei, vizează nedeclararea la timp a unor cereri de decontare pentru sprijinul acordat operatorilor din sectorul energetic în baza schemei de plafonare a prețurilor la energie, în anul 2022.

Deși documentele justificative – inclusiv confirmarea sumelor de către ANRE (nr. 199172/09.12.2022) și viza „Bun de plată” – fuseseră emise încă din 13 decembrie 2022, Ministerul Energiei nu a înregistrat aceste sume în evidența contabilă pentru anul respectiv, așa cum prevede legea, ci abia în ianuarie și februarie 2023, odată cu efectuarea plăților efective.

Curtea de Conturi menționează: „Neînregistrarea acestor obligații la momentul angajării acestora în evidența operativă a condus la o imagine distorsionată a execuției bugetare și la încălcarea principiilor contabilității pe bază de angajamente” (Legea nr. 500/2002, Legea contabilității nr. 82/1991, Ordinul nr. 1917/2005).

Ajutor de stat acordat fără justificare completă: peste 25 milioane lei în cazul CE Valea Jiului

Al doilea capitol major de cheltuieli cu probleme vizează ajutorul de stat acordat Societății Complexul Energetic Valea Jiului SA (CEVJ SA), în valoare totală de 70.502.000 lei, pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, conform OUG nr. 79/02.10.2023.

Din această sumă, până la data de 31 decembrie 2023, doar 14.875.270 lei au fost justificați cu documente. Ulterior, prin adresa CEVJ nr. 421181/17.05.2024, societatea a transmis deconturi suplimentare în valoare de 45.003.457 lei, ceea ce a lăsat o diferență de 25.498.543 lei fără acoperire documentară.

După o analiză internă a Ministerului Energiei în iunie și iulie 2024, s-a constatat că unele cheltuieli erau ilegale sau în afara scopului ajutorului, cum ar fi deplasări care nu se încadrează în lista activităților de închidere a minelor. Suma finală considerată nejustificată și de restituit a fost 25.510.105,56 lei.

Aceasta a fost recuperată ulterior de la CEVJ SA, în două tranșe (19 și 24 decembrie 2024), împreună cu dobânzi în valoare totală de 2.219.527,33 lei, achitate în martie 2025.

Raportul Curții de Conturi subliniază: „Acordarea ajutorului de stat fără verificarea prealabilă a documentelor justificative a condus la blocarea nejustificată a unor fonduri publice și la utilizarea lor în afara scopului declarat.”

Contracte de consultanță discutabile: 237.881 lei fără efect

Un alt aspect criticat de auditori este legat de angajarea unor servicii de consultanță economică, în valoare de 237.881 lei, pentru identificarea modalităților de finanțare a Complexului Energetic Valea Jiului. Deși aparent legală, achiziția a fost realizată cu deficiențe de fundamentare a valorii estimate, iar rezultatele livrate nu au produs efecte concrete, contrar principiilor bunei gestiuni financiare.

Mai exact, valoarea achiziției a fost stabilită prin interogarea unor coduri CPV din SEAP care nu corespundeau exact serviciilor contractate, iar media aritmetică a fost calculată pe baza unor repere care vizau evaluarea parcurilor fotovoltaice sau testele de investitor privat – domenii cu relevanță marginală în contextul energetic minier.

„Documentele prezentate nu justifică utilitatea practică a consultanței. Angajarea acesteia nu a condus la decizii sau soluții concrete privind finanțarea CEVJ SA”, se arată în concluziile Curții de Conturi.

Deficiențe structurale, consecințe bugetare

În total, raportul Curții de Conturi indică cheltuieli supraevaluate sau gestionate defectuos în valoare de peste 209 milioane lei în cadrul Ministerului Energiei. Problemele semnalate au dus la:

• nereflectarea fidelă a execuției bugetare pe anul 2022;

• întârzierea în recuperarea unor fonduri publice în 2023 și 2024;

• plăți efectuate în lipsa unei justificări legale complete, contrar normelor în vigoare;

• angajamente financiare fără impact concret, cu risipirea banilor publici.

Recomandările Curții de Conturi

Auditorii au solicitat:

• Revizuirea și corectarea evidențelor contabile din 2022 și 2023;

• Întărirea controlului financiar preventiv intern;

• Verificarea riguroasă a tuturor plăților în cadrul schemelor de ajutor de stat;

• Evitarea contractării de servicii externe fără fundamentare riguroasă și fără mecanisme clare de monitorizare a eficienței.

Ce spune legea

Printre actele normative încălcate, Curtea de Conturi menționează:

• Legea finanțelor publice nr. 500/2002 – art. 22 privind angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor;

• Legea contabilității nr. 82/1991 – art. 6 și art. 9, privind obligația înregistrării cronologice și sistematice;

• OUG 119/1999 privind controlul intern și financiar preventiv – art. 3, 5 și 10;

• Ordinul 1917/2005 privind normele metodologice de organizare a contabilității publice – mai ales prevederile privind angajamentele bugetare.

2,88 milioane lei – compensații necuvenite plătite de la bugetul de stat

Curtea de Conturi a constatat că în perioada 2022–2023 au fost efectuate plăți nejustificate în valoare totală de 2.882.845,19 lei, din care 1.132.287,75 lei în 2022 și 1.750.557,44 lei în 2023. Aceste sume au fost direcționate către furnizorii de energie electrică și gaze naturale pentru compensarea tarifelor și taxelor aferente consumului de energie al unor clienți finali noncasnici, care nu erau îndreptățiți să beneficieze de schema de sprijin.

Plățile necuvenite au fost posibile în contextul implementării OUG nr. 118/2021 și OUG nr. 27/2022, ordonanțe care reglementau plafonarea prețurilor la energie și acordarea de compensații de la bugetul de stat pentru facturile de energie electrică și gaze naturale în perioada noiembrie 2021 – martie 2023.

Schemă de sprijin fără verificare efectivă

Potrivit raportului Curții de Conturi, Ministerul Energiei a făcut plăți către furnizori doar pe baza cererilor de decontare și a declarațiilor pe propria răspundere, fără să verifice:

• existenţa dreptului creditorului;

• realitatea și cuantumul obligației de plată;

• îndeplinirea condițiilor de încadrare a beneficiarilor în categoria IMM (unde era cazul);

• respectarea limitelor privind ajutoarele de minimis.

„Ministerul Energiei a efectuat plăți fără a verifica existenţa dreptului creditorului, realitatea și cuantumul obligației de plată pe baza documentelor justificative, ca urmare a derogării de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice”, se precizează în raport.

Derogări legale care au blocat controlul riguros

Una dintre problemele structurale identificate de Curtea de Conturi este faptul că OUG nr. 118/2021 și OUG nr. 27/2022 au inclus derogări de la legislația privind finanțele publice, ceea ce a făcut imposibilă aplicarea controlului intern eficient.

Mai precis, Ministerul Energiei nu a fost obligat să aplice normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor. Verificarea s-a limitat strict la „concordanța sumelor din situațiile de plată” cu cererile și declarațiile furnizorilor.

6 miliarde de lei plătiți într-un singur an

În anul 2023, prin bugetul Ministerului Energiei, au fost plătite 6.048.984.461 lei către furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în baza celor două ordonanțe. Acestea s-au împărțit astfel:

• 46.310.445,75 lei – pentru compensarea tarifelor și taxelor aferente consumului;

• 6.002.674.015,25 lei – pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

Plățile au fost înregistrate la capitolul bugetar 80.01 “Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, titlul 40 “Subvenții”, alineatul 40.21 “Alte subvenții”.

Autoritatea de Reglementare a stabilit sumele, dar fără transparență

Conform legii, ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) a fost instituția care a determinat valorile ce trebuiau plătite către fiecare furnizor, dar nu a publicat sau transmis lista beneficiarilor finali. Prin urmare, Ministerul Energiei a făcut plățile „în orb”, fără să știe exact cine beneficiază efectiv de subvenție.

Mai grav, Curtea de Conturi precizează că nu poate verifica modul în care ANRE a determinat aceste sume, deoarece ele nu se reflectă în bugetul și situațiile financiare ale autorității. Astfel, o parte esențială a fluxului financiar rămâne complet necontrolabilă.

Exemple concrete de plăți ilegale

Auditul a identificat și exemple punctuale de beneficiari care depășiseră plafonul de ajutor de minimis (200.000 euro), dar pentru care s-au făcut plăți consistente:

• Un furnizor a încasat 5.551.880,61 lei, din care 3.025.509,98 lei pentru un singur beneficiar care depășise plafonul legal;

• Alt furnizor a încasat 33.876,15 lei, din care 17.280,99 lei pentru un beneficiar care nu era eligibil.

Mecanism opac, risc major de fraudă

Raportul Curții de Conturi trage un semnal de alarmă asupra modului în care au fost gestionate miliarde de lei din bani publici: „Ministerul Energiei a realizat plăți fără verificări temeinice, iar ANRE a stabilit sumele fără ca acestea să poată fi auditate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea și oportunitatea plăților.”„Lipsa verificării eligibilității beneficiarilor, cumulată cu lipsa transparenței în determinarea sumelor de către ANRE, a dus la efectuarea de plăți nejustificate în valoare de 2,88 milioane lei, doar în eșantionul analizat.”

RAF_Ministerul_Energiei_Dep_4____22645712