„Aurul alb” al Greciei, sub asediu: Epidemia care lovește în plin producția
Industria brânzei feta, simbol al gastronomiei grecești și produs de export cu valoare strategică, se confruntă cu cea mai gravă criză din ultimele decenii. Sute de mii de oi și capre au fost sacrificate în ultimele luni după izbucnirea unei epidemii de variolă, o boală virală extrem de contagioasă care a lovit puternic fermele din nordul și centrul Greciei.
În Tesalia, una dintre regiunile cele mai afectate, Anastasia Siourtou — medic veterinar și crescătoare de animale — privește acum o fermă pustie. Pe 12 noiembrie, toate cele 650 de oi ale sale au fost sacrificate după confirmarea unui singur caz. „Am fost aici în ziua sacrificării. A fost crud, simțeam că le-am trădat,” spune ea. Fermiera crede că boala a ajuns în ferma ei din cauza unei exploatații apropiate care ar fi ascuns prezența virusului. „La doi kilometri distanță este o altă fermă. Au avut cazuri de variolă, dar le-au ascuns,” afirmă ea, conform BBC.
Epidemie scăpată de sub control: 417.000 de animale sacrificate
Primele semne ale variolei ovinelor și caprinelor au apărut în august 2024 în nordul Greciei. De atunci, virusul s-a răspândit rapid, iar până la jumătatea lunii noiembrie 2025 autoritățile consemnau peste 1.700 de cazuri confirmate.
Regulile sanitare sunt drastice: depistarea unui singur animal bolnav duce la sacrificarea întregii turme. Impactul este devastator. Aproximativ 417.000 de oi și capre au fost deja eliminate — echivalentul a 4–5% din efectivele naționale.
Consecințele sunt directe pentru industria feta, care depinde în proporție de 80% de laptele de oaie și capră. În 2024, Grecia a exportat feta în valoare de 785 de milioane de euro, dintre care majoritatea către alte state UE și Regatul Unit.
Profesorul Dimitris Gougoulis, de la Universitatea din Tesalia, avertizează că reducerea ofertei de lapte ar putea afecta serios atât producția, cât și prețurile: „Cantitatea limitată de lapte crește costurile și pune presiune pe menținerea volumelor actuale de feta pe piață.”
Fermieri disperați și acuzații la adresa autorităților
Printre crescătorii afectați se află și Tassos Manakas, care a pierdut 873 de animale. „Dacă m-ai fi tăiat în acea zi, nu aș fi sângerat,” spune el, descriind șocul pe care l-a trăit când a asistat la sacrificarea întregii sale turme.
Nemulțumirile fermierilor sunt accentuate de cuantumul despăgubirilor — între 132 și 220 de euro pe animal — sume considerate insuficiente pentru a acoperi pierderile reale. Mulți acuză guvernul că a reacționat târziu, amintind că un comitet științific național a fost format abia în octombrie 2025, la peste un an după primele cazuri.
În replică, Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației susține că a urmat protocoalele europene încă de la începutul epidemiei. Reprezentanții instituției afirmă că revenirea boală în 2025 s-a datorat în special nerespectării măsurilor de biosecuritate de către fermieri.
Războiul vaccinării: soluție sau risc pentru exporturi?
Vaccinarea în masă este intens discutată și solicitată de majoritatea fermierilor, care încearcă să-și protejeze efectivele rămase. Totuși, autoritățile avertizează că imunizarea ar putea afecta statutul Greciei pe piețele internaționale, deoarece prezența vaccinului în sector ar putea genera restricții la export.
Profesorul Gougoulis atrage atenția și asupra riscurilor epidemiologice: „Vaccinurile nu previn complet infecția, iar virusul poate continua să circule în populațiile vaccinate.”
În paralel, în teren apar și practici ilegale. Numeroși fermieri au apelat deja la vaccinări neautorizate, complicând eforturile de control al bolii și punând în dificultate autoritățile sanitare.
O industrie în cumpănă, dar fermierii nu renunță
În fața pierderilor colosale, unii fermieri încearcă să își regândească viitorul.
Haris Seskliotis, printre cei loviți de epidemie, spune că nu-și poate imagina viața în afara agriculturii: „Mă gândesc să înființez o nouă unitate împreună cu fiul meu pentru îngrășarea vițeilor. Nu am învățat nimic altceva decât să creștem turme.”