Avanpostul Moscovei de la marginea Asiei: cum a transformat Putin Vladivostok-ul în simbolul dependenței ruse de centru

Publicat: 05 oct. 2025, 20:23, de Nitulescu Gabriel, în Internațional , ? cititori
Avanpostul Moscovei de la marginea Asiei: cum a transformat Putin Vladivostok-ul în simbolul dependenței ruse de centru
Vladivostok

La 9.100 de kilometri de capitala Rusiei, Vladivostok ar putea părea un oraș cosmopolit, cu influențe asiatice și o atmosferă marină distinctă. Cu toate acestea, potrivit unei analize publicate de The New York Times, realitatea este alta: totul, de la ritmul urban până la deciziile politice, este dictat de la Moscova.

Un oraș la 9.000 de kilometri de Moscova, dar controlat pas cu pas de Kremlin

În ciuda distanței, puterea Kremlinului se simte la fiecare colț de stradă, transformând orașul-port într-un simbol al centralizării extreme care definește Rusia lui Vladimir Putin.

Localnicii descriu o prezență permanentă a autorității centrale, în timp ce deciziile majore — economice, culturale sau militare — se iau departe, în capitală. „Toată lumea de aici simte control extern, nimeni nu se simte autonom”, afirmă istoricul local Gleb Akulych, curator al Centrului de Artă Contemporană Zorya.

De la corupție la frontul din Ucraina

Într-o întorsătură care ilustrează natura sistemului politic rus, doi foști primari ai orașului Vladivostok, condamnați pentru corupție și trimiși în colonii penale, luptă acum pe frontul ucrainean. Cei doi s-au alăturat armatei ruse pentru a obține grațierea, alături de mii de alți locuitori ai regiunii, unii dintre ei având origini ucrainene.

Acest fenomen, observă New York Times, demonstrează felul în care războiul a fost transformat într-un instrument politic intern, capabil să absoarbă elitele compromise și să le reintegreze sub umbrela loialității față de Kremlin. În paralel, în oraș s-au introdus măsuri de securitate dure: accesul la internetul mobil este restricționat în caz de amenințări cu drone ucrainene, iar pe fațada unei clădiri guvernamentale din piața centrală, ferestrele iluminate formează noaptea simbolul propagandistic „V”.

O „fereastră către Asia” care nu s-a deschis niciodată

După declanșarea invaziei din Ucraina, Vladivostok ar fi trebuit să devină poarta de acces a Rusiei spre Asia. Navele chineze fac escale tot mai frecvente în port, iar trenurile de marfă care străbat calea ferată transsiberiană transportă containere într-un flux continuu. Totuși, această „reorientare economică” nu s-a transformat într-un boom local.

Orașul rămâne sufocat de blocuri gri din epoca sovietică și zone industriale părăsite. Prosperitatea promisă de apropierea de Asia nu s-a materializat, iar majoritatea tinerilor văd succesul doar în plecarea la Moscova sau în străinătate. Chiar și reclamele de pe panourile publicitare promovează programe și proiecte ale guvernului central, semn al unei culturi dominate de capitală.

Un avanpost, nu o poartă către lume

Deși Kremlinul prezintă Vladivostokul drept simbolul „pivotului către Est”, vizitatorii străini îl percep diferit. Pentru ei, orașul nu este o punte între Rusia și Asia, ci un avanpost al influenței Moscovei la marginea Pacificului. În mod paradoxal, multiculturalismul său vizibil — mașini japoneze cu volan pe dreapta, tăiței coreeni și gumă de mestecat chinezească — coexistă cu o administrație care execută orbește directivele Kremlinului.

Mulți dintre taximetriștii și muncitorii din Vladivostok sunt migranți din Asia Centrală, o imagine familiară și în partea europeană a Rusiei. „Deciziile privind viitorul orașului nu se iau aici”, afirmă politologul rus Mihail Vinogradov, explicând că Moscova tratează Vladivostokul mai degrabă ca pe un instrument strategic decât ca pe un centru regional autonom.

Forumurile lui Putin și iluzia dezvoltării

În fiecare an, orașul găzduiește Forumul Economic Oriental — o vitrină prin care Kremlinul își promovează parteneriatele asiatice. În realitate, spune NYT, potențialul economic al Vladivostokului este limitat de dimensiunea pieței locale și de competiția directă cu China.

Deși autoritățile ruse anunță constant planuri de modernizare, scepticismul persistă: investițiile promise sunt rare, iar populația continuă să scadă.