Averea lui Ionel Arsene, motiv de dispută între ANI și Ministerul Finanțelor

Situație inedită în cazul lui Ionel Arsene, căruia Agenția Națională de Integritate încearcă să-i confiște averea pe care nu o poate justifica.

La mijloc sunt aproape 45.000 de euro, pe care fostul președinte al CJ Neamț nu-i poate justifica.

ANI vrea să confiște averea lui Ionel Arsene, dar nu poate

La începutul lunii aprilie, la Curtea de Apel Bacău a început procesul între Agenția Națională de Integritate și Comisia de verificare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Pe lista pârâților se mai numără foștii soți Arsene, Ionel și Gabriela, dar și Ministerul Finanțelor Publice.

Situația este una cu adevărat inedită. În aprilie 2022, ANI a comunicat că inspectorii instituției au constat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 196.100 de lei (aproximativ 43.519 euro) între averea dobândită și veniturile realizate de Ionel Arsene și familia sa, între 2017 și 2018.

Conform procedurii, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Bacău, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la veniturile realizate de fostul președinte al CJ Neamț. Procedura urma să se finalizeze prin confiscarea averii pe care Arsene nu o putea justifica.

Agenția de integritate și comisia de verificare a averilor nu se pun de acord

Potrivit informațiilor FANATIK, raportul întocmit de comisia de la Bacău nu a identificat aceleași probleme în averea lui Ionel Arsene, precum ANI. Mai exact, cele două instituții nu s-au putut pune de acord în legătură cu existența unor venituri nejustificate sau cu valoarea acestora.

După ce a comparat cele două rapoarte, ANI a decis să dea în judecată Comisia de verificare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău, solicitând anularea concluziilor acțiunii de control și, eventual, refacerea acesteia.

La al doilea termen, pe 21 aprilie 2023, instanța a respins excepția inadmisibilității invocate de comisie și a dispus începerea judecății pe fond. Următorul termen a fost stabilit pentru data de 9 iunie 2023.

Ionel Arsene ar putea scăpa și de acuzațiile de fals în declarații

În paralel, ANI a sesizat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la existența unor indicii de săvârșirea a infracțiunii de fals în declarații. Agenția susține că, în perioada 2017-2018, când Ionel Arsene era președinte al Consiliului Județean Neamț, acesta nu a menționat în declarațiile de avere suma de 196.100 lei, reprezentând împrumuturi acordate în nume personal unei societăți comerciale.

Evident, în lipsa unei decizii a comisiei de verificare a averilor, care să valideze acuzațiile ANI, șansele ca dosarul să se finalizeze cu trimiterea în judecată a lui Arsene sunt minime.

Cum a plătit Ionel Arsene 210.000 de euro în 6 ani

În cea mai recentă declarație de avere, completată în iunie 2022, Ionel Arsene a declarat împrumuturi acordate în nume personal către o persoană fizică, în valoare de 135.000 de lei. Pe de altă parte, aceeași sumă se găsea și la rubrica de datorii, tot către o persoană fizică, având termen scadent în 2022.

Anul trecut, Arsene ar fi trebuit să-și lichideze și restul împrumuturilor bancare, în valoare totală de 201.000 euro. Cele trei credite au fost luate în 2007, ceea ce înseamnă că Arsene s-a angajat să plătească această sumă în decurs de 6 ani. Salariul lunar încasat de fostul președinte al CJ Neamț a fost, în medie de 13.600 de lei. Singurul bun declarat de PSD-ist este un apartament de 84 mp situat în Târgu Neamț, din care deține doar 50%.

Cererea de extrădare a lui Ionel Arsene a fost respinsă

La începutul lunii martie, Ionel Arsene a fost condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni de închisoare, într-un dosar de corupție. Instanța a decis și confiscarea sumelor de 80.000 de euro și 80.000 de lei.

Înainte să primească sentința, Ionel Arsene a fugit în Italia, pentru a se alătura unei lungi liste de condamnați care refuză să-și execute pedeapsa, pe motiv că nu au condiții suficient de bune în penitenciarele din țară sau că au fost ”executați politic”. În aprilie, inevitabilul s-a produs: o instanță din Bari a respins cererea de extrădare formulată de autoritățile din România. Decizia nu este definitivă.