Prima săptămână din Postul Crăciunului este una de post aspru, potrivit bisericii ortodoxe. Dar întrucât duminică este sărbătorită „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, se face dezlegare la pește, pentru bucuria sărbătorii.
Aceste zile au dezlegare la untdelemn, vin şi peşte pentru bucuria sărbătorii şi pentru ca această bucurie a prăznuirii să poată fi resimţită de credincioşii Bisericii şi în latura trupească, nu numai în cea duhovnicească, a explicat Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu în Ziarul Lumina.
Zilele de post cu dezlegare la peşte nu sunt nicidecum zile de încălcare a postului, ci zile de post cu mângâiere, în care postirea ca jertfă ascetică se combină cu bucuria prezenţei Mântuitorului în mijlocul credincioşilor, detaliază și Pr. Ioan Valentin Istrati pentru Doxologia. Dezlegarea la peşte este considerată drept mângâiere acordată credincioşilor prin prezenţa în Biserică a Mântuitorului Hristos născut din Fecioara Maria. Este o bucurie şi o celebrare a Mântuitorului, care a fost simbolizat în primele veacuri prin peşte. Literele acestui cuvânt în limba greacă – ICHTIS – sunt abrevierea expresiei „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul”. De asemenea, Hristos şi-a ales apostolii dintre pescari, a asemănat misiunea creştină cu o prindere de peşte, așadar peştele are o semnificaţie deosebită în creştinism.
Conform obiceiului
Postul Nașterii Domnului nu este la fel de aspru ca cel al Paștilor. În sâmbete și duminici, după prima săptămână, se poate consuma pește. Se mai face dezlegare la pește și în zilele unor sărbători mai importante.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Părintele profesor Ene Braniște afirmă că această sărbătoare a luat naștere în secolul VI. “Pe 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserica închinată Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numită biserica Sfânta Maria “cea nouă”. Conform obiceiului, a două zi după sfințire, adică pe 21 noiembrie, a început să fie serbat hramul (patronul) bisericii, adică însăși Sfânta Fecioara, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu”, spune părintele Ene Braniște (considerat unul dintre cei mai de seamă teologi liturghiști din Ortodoxia românească; n.1913-m.1984).
NASA vrea să demonstreze viața extraterestră – acesta este planul în șapte pași.
Viața extraterestră: NASA dezvoltă un plan în șapte pași
La nivelul 1 , trebuie raportate indicații ale unei semnături de viață, cum ar fi o moleculă relevantă din punct de vedere biologic. De exemplu, o măsurătoare viitoare a unei molecule de pe Marte .
La nivelul 2 , oamenii de știință trebuie să se asigure că biosemnătura găsită nu a fost influențată de contaminarea instrumentelor de pe pământ. Termenul biosemnătură descrie elemente chimice, compuși, procese fizice sau semne de activitate care ar putea avea o origine biologică. Dacă contaminarea interplanetară poate fi exclusă, biosemnătura atinge următorul nivel.
La nivelul 3 , este la latitudinea oamenilor de știință să arate cum se găsește acest semnal biologic într-un mediu analog. Asta înseamnă că trebuie să demonstreze sau să prezică producția de semnal biologic.
A patra etapă , la rândul său, depinde dacă mediul extraterestră pare locuibil sau nu. Dacă ulterior aspectele nevii ale mediului (cum ar fi temperatura, clima sau influența luminii) pot fi excluse ca cauză, dovada vieții sare la nivelul cinci.
NASA vrea dovezi ale vieții în afara pământului: nivelurile 5 până la 7
La nivelul 5 , astronomii au nevoie de o a doua dovadă independentă a dovezilor vieții. De exemplu, imagini ale planetei cu culori care amintesc de păduri sau alge. Oamenii de știință ar avea nevoie de telescoape suplimentare sau de observații pe termen lung pentru a fi siguri că au găsit viață pe o exoplanetă.
A șasea etapă cuprinde observații viitoare care exclud ipoteze alternative privind biosemnătura. În sfârșit, la nivelul 7 , trebuie făcute observații independente ale comportamentului biologic prezis în mediu pentru a putea confirma viața biologică.
„Căutarea vieții în afara Pământului necesită o participare largă din partea comunității științifice și multe tipuri de observare și experimentare. Împreună putem fi mai puternici în eforturile noastre de a căuta indicii că nu suntem singuri.”