Numărul copiilor dispăruți crește alarmant. Peste 10.500 de sesizări în ultimele 12 luni

În spatele fiecărei sesizări privind dispariția unui copil se află mai mult decât o cifră într-o statistică. Poate fi un adolescent care fuge de conflicte repetate, un copil care nu se mai simte în siguranță acasă, un minor vulnerabil atras într-o relație periculoasă sau un tânăr care pleacă dintr-un centru pentru că nu găsește sprijinul de care are nevoie. Datele oficiale arată că fenomenul disparițiilor de minori în România continuă să crească, iar specialiștii avertizează că multe dintre cazuri ascund probleme mult mai profunde decât par la prima vedere.

Peste 10.500 de sesizări privind dispariția unor minori au fost înregistrate în ultimele 12 luni în România, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române și citate de organizația Salvați Copiii România. Cele mai multe cazuri îi vizează pe adolescenți, categoria de vârstă 14-18 ani fiind cea mai expusă.

Organizația atrage atenția că expresia „plecare voluntară”, folosită frecvent în astfel de situații, poate crea o imagine greșită asupra realității. În multe cazuri, copiii nu pleacă pentru că își doresc libertate, ci pentru că încearcă să scape de abuz, neglijare, violență, conflicte sau de sentimentul că nu sunt protejați.

Disparițiile de minori cresc pentru al treilea an consecutiv

Potrivit datelor oficiale, în perioada 20 mai 2025 – 20 mai 2026 au fost raportate 10.566 de dispariții de minori. Cifra marchează o nouă creștere a fenomenului, pentru al treilea an consecutiv.

10:17 • Educație

Start la înscrierile pentru creșă și grădiniță. Ce trebuie să știe părinții

12:45, 23.04.2026 • Internațional

Schimbări majore în familia lui Viktor Orbán după alegerile din Ungaria. Ce decizii majore au luat copiii politicianului

Comparativ cu anul precedent, numărul sesizărilor este mai mare cu peste 600 de cazuri. Diferența devine și mai îngrijorătoare dacă datele sunt raportate la situația de acum doi ani, când au fost înregistrate cu aproape 2.000 de sesizări mai puține.

Cele mai multe cazuri vizează adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani. Pentru această categorie au fost raportate 8.140 de dispariții, ceea ce arată că adolescența rămâne perioada cu cele mai mari riscuri din acest punct de vedere.

Conform datelor analizate de Salvați Copiii România, cele mai multe sesizări au fost înregistrate în București și în județele Bihor, Constanța, Giurgiu și Iași.

„Plecarea voluntară” poate ascunde abuzuri și vulnerabilități

Specialiștii atrag atenția că, în multe situații, dispariția unui copil nu trebuie privită ca un simplu gest de rebeliune sau ca o decizie luată în mod conștient și matur. De multe ori, plecarea este un răspuns la o situație de criză.

Reprezentanții Salvați Copiii România arată că aproximativ 60% dintre dispariții sunt plecări din centre de plasament, cămine școlare sau locuințe sociale. Chiar dacă aproximativ 97% dintre copii sunt găsiți într-un timp relativ scurt sau revin singuri, fiecare caz presupune un risc major.

În perioada în care copilul este dispărut, acesta poate ajunge în situații periculoase, poate fi exploatat, manipulat sau expus unor forme de violență. De aceea, organizația subliniază că fiecare dispariție trebuie tratată cu maximă seriozitate, indiferent dacă minorul a mai plecat anterior sau dacă există presupunerea că se va întoarce singur.

„Pentru un copil, a pleca nu înseamnă libertate sau alegere matură, ci, cel mai adesea, un strigăt de ajutor”, arată organizația.

De ce fug copiii de acasă sau din centre

Printre cauzele care pot determina un copil să plece se află violența domestică, conflictele familiale, neglijarea, bullyingul, presiunea emoțională și problemele de sănătate mintală. În cazul adolescenților, aceste vulnerabilități pot fi amplificate de lipsa comunicării cu adulții, de sentimentul de izolare sau de relațiile toxice dezvoltate în mediul online.

Salvați Copiii România avertizează și asupra fenomenului de „grooming”, prin care minorii sunt manipulați de adulți sau de alte persoane, online ori offline, pentru a fi aduși într-o poziție de vulnerabilitate. În astfel de situații, copiii pot deveni victime ale exploatării sexuale, ale traficului de persoane sau ale altor forme de abuz.

„Copiii nu fug doar de acasă, ei fug spre ceva ce nu reușesc să găsească acasă”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.

Declarația atrage atenția asupra unei realități greu de ignorat: dispariția unui copil este, de multe ori, rezultatul unei rupturi între nevoile acestuia și mediul în care trăiește. Lipsa sprijinului emoțional, conflictele repetate, absența încrederii în adulți sau sentimentul că nu este ascultat pot împinge un copil spre gesturi extreme.

Semnele de alarmă pe care părinții nu ar trebui să le ignore

Specialiștii spun că părinții, profesorii și adulții din jurul copiilor trebuie să fie atenți la schimbările bruște de comportament. Acestea pot indica faptul că minorul traversează o perioadă dificilă sau că este expus unui risc.

Printre semnele de alarmă se numără izolarea, retragerea din relațiile obișnuite, scăderea performanțelor școlare, modificările bruște de dispoziție, agresivitatea, anxietatea sau tristețea accentuată. De asemenea, timpul excesiv petrecut în mediul online poate fi un indiciu important, mai ales dacă minorul devine secretos în privința persoanelor cu care comunică.

Părinții sunt sfătuiți să nu trateze aceste schimbări ca simple episoade trecătoare, ci să încerce să afle ce se întâmplă cu adevărat. Dialogul, atenția constantă și construirea unei relații de încredere pot reduce riscul ca un copil să ajungă să plece fără să anunțe.

Primele ore după dispariție sunt esențiale

În cazul în care un copil dispare, reacția rapidă este esențială. Salvați Copiii România recomandă ca dispariția să fie anunțată imediat autorităților, fără a aștepta trecerea unui anumit interval de timp.

Părinții sau reprezentanții legali ar trebui să pregătească rapid o fotografie recentă a copilului și să ofere informații clare despre hainele pe care acesta le purta în momentul dispariției. De asemenea, sunt importante detaliile despre persoanele cu care minorul a intrat recent în contact, locurile pe care obișnuia să le frecventeze, telefonul folosit și aplicațiile de mesagerie sau rețelele sociale pe care era activ.

Orice informație medicală relevantă trebuie comunicată autorităților, mai ales dacă minorul are probleme de sănătate, urmează un tratament sau se află într-o stare emoțională fragilă.

În astfel de situații pot fi apelate numerele 112, 116000 – linia europeană pentru copii dispăruți – și 119, numărul dedicat cazurilor de abuz sau neglijare.

Campanie de Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți

Cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți, marcată anual pe 25 mai, Salvați Copiii România a lansat campania „Când un copil dispare, căutarea nu se oprește”.

Campania urmărește să atragă atenția asupra riscurilor la care sunt expuși copiii vulnerabili, dar și asupra nevoii de reacție rapidă în cazurile de dispariție. Organizația insistă asupra faptului că fiecare caz trebuie tratat ca o urgență și că intervenția promptă poate face diferența între siguranță și pericol.