Băncile pentru dezvoltare, cu capital social din bugetul statului, noua idee a ministrului de Finanțe

Publicat: 16 feb. 2022, 20:30, de Puterea.ro, în ECONOMIE , ? cititori
Băncile pentru dezvoltare, cu capital social din bugetul statului, noua idee a ministrului de Finanțe

Scopul creării băncilor naţionale de dezvoltare în România este abordarea directă a disfuncţionalităţilor pieţei financiare iar printre beneficiarii acestora se vor afla atât companii cât şi primării, universităţi şi institute de cercetare, susține Ministerul de Finanțe.

Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul de act normativ care reglementează condiţiile generale de înfiinţare şi funcţionare a băncilor naţionale de dezvoltare, care sunt constituite şi funcţionează ca instituţii de credit conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi ale Regulamentului UE nr. 575/2013, ale reglementărilor emise de Banca Naţională a României în aplicarea acestora, precum şi ale altor acte normative aplicabile.

„Scopul creării băncilor naţionale de dezvoltare în România este abordarea directă a disfuncţionalităţilor pieţei financiare şi a decalajelor de finanţare, în baza unei analize independente ex-ante, în scopul atenuării şi reducerii lor prin desfăşurarea de activităţi de dezvoltare, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene aplicabilă şi cu actul constitutiv al fiecărei bănci de dezvoltare. Băncile de dezvoltare acordă finanţare în condiţii de piaţă şi acţionează complementar instituţiilor de credit în scopul remedierii deficitelor de finanţare şi disfuncţionalităţilor pieţei financiare”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Ce servicii oferă o bancă pentru dezvoltare

Băncile de dezvoltare vor oferi produse financiare în principal întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv microîntreprinderilor, companiilor de tip start-up şi din domenii inovatoare, unităţilor administrativ-teritoriale, companiilor de utilităţi publice aflate în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale dar şi companiilor, universităţilor, institutelor de cercetare-dezvoltare şi întreprinderilor sociale.

„Guvernul îşi asumă responsabilitatea de a asigura o infrastructură sustenabilă pentru România, indispensabilă pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi creşterii nivelului de trai”, a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

De unde provine capitalul băncilor pentru dezvoltare

Potrivit proiectului de lege, capitalul social al băncilor de dezvoltare se asigură din bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate prin legile bugetare anuale şi/sau din veniturile rezultate din privatizare înregistrate în contul Trezoreriei Statului.

Sistemul de administrare se stabileşte prin actul constitutiv al acestora care se aprobă prin hotărâre de Guvern după obţinerea autorizaţiei de constituire a băncii de la BNR.

Procedura de numire a membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Primii membri ai organelor statutare până la obţinerea autorizării de funcţionare de la BNR se nominalizează de către Ministerul Finanţelor prin ordin al ministrului Finanţelor.

Care sunt sursele de finanțare pentru băncile de dezvoltare

Sursele de finanţare necesare pentru derularea activităţilor desfăşurate de băncile de dezvoltare sunt comisioane, dobânzi şi tarife rezultate din prestarea activităţilor specifice şi suportate de către beneficiarii eligibili ai băncilor de dezvoltare, fonduri atrase de pe pieţele financiare interne şi internaţionale, fonduri de la instituţiile financiare internaţionale, fonduri încredinţate pe bază de mandat de autorităţi ale administraţiei publice, fonduri de la bugetul de stat pentru asigurarea capitalului social al băncii şi pentru acoperirea cheltuielilor cu taxele şi tarifele necesare înfiinţării fiecărei bănci de dezvoltare, venituri din privatizare, împrumuturi subordonate acordate de statul român, alte surse de finanţare, stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu reglementarea modalităţilor de utilizare.

Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul MF la rubrica Transparenţă decizională.