Bilanț surprinzător al DNA. Majoritatea miniștrilor anchetați pentru corupţie scapă nepedepsiți

În spatele dosarelor răsunătoare care au zguduit Palatul Victoria, bilanțul real al luptei anticorupție la nivel de miniștri arată mult mai nuanțat: doar 14 dintre cei 36 de membri ai Guvernului anchetați de-a lungul existenței DNA au ajuns la condamnări definitive.

Date prezentate de şeful DNA

Procentul – 38% – este prezentat chiar de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, care spune că instituția preferă „dosare mai puține, dar bine probate”, după ce, în trecut, vizibilitatea cazurilor de top a venit la pachet și cu eșecuri sonore.

Procurorul șef al DNA a declarat la Aleph News că instituţia a fost foarte atentă în gestionarea cazurilor de top-level, dorind ca acuzațiile să fie bine probate înainte de a fi prezentate publicului.

Deși multe dosare au fost intens mediatizate, au existat și eșecuri, iar procurorii anticorupție s-au asigurat că toate acuzațiile se bazau pe dovezi solide, adaugă el.

21:04 • Justitie

Anchetă DNA în Serviciul de Investigații Criminale Maramureș. Dispar probe în mod misterios

17:29, 14.08.2025 • Justitie

Decizie controversată. Șefă condamnată pentru trucarea unui concurs, repusă în funcție și plătită retroactiv

Voineag: Am avut înfrângeri, motiv pentru care am vrut să fim foarte preciși”

Voineag a punctat că dinamica politică – cu schimbări frecvente la nivelul miniştrilor – a făcut ca multe anchete să vizeze foşti membri ai Guvernului, nu neapărat pe cei aflaţi în funcţie la momentul investigării.

„Există o anumită volatilitate și în ce privește miniștri, de foarte multe ori deschidem, dar ajungem tot la foști, există o fluctuație constantă și pe partea de Guvern”, a spus Voineag.

El a arătat că, istoric, DNA a finalizat 36 de dosare în care au fost implicaţi miniştri, însă doar 14 s-au încheiat cu condamnări definitive. Alte cinci cauze se află încă pe rol, iar restul au fost clasate sau respinse din cauza insuficienţei probelor.

„Mai sunt cinci pe rol, restul au fost foarte multe situații care nu ne-au ajutat pe noi din punct de vedere al acurateții acuzațiilor. Am avut înfrângeri, motiv pentru care am vrut să fim foarte preciși”, a mai spus Voineag.

Potrivit acestuia, obiectivul principal rămâne recâştigarea credibilităţii în faţa opiniei publice, dar şi transmiterea unui semnal clar către mediul politic, că “nu cantitatea dosarelor contează, ci soliditatea lor în instanţă”. Voineag a precizat că noile dosare la nivel înalt sunt tratate cu prudenţă maximă, iar anchetatorii nu mai tolerează erori procedurale sau declaraţii insuficient susţinute. În plus, procurorii DNA solicită instituţiilor publice o cooperare mai activă pentru obţinerea probelor, în contextul în care unele dintre deficienţele anterioare au provenit tocmai din lipsa unor răspunsuri rapide ori complete.