Monstrul își arată iar colții! Previziunile BNR nu arată prea bine

Veste rea de la BNR este că rata inflației va crește în prima lună a acestui an. Vestea bună e că își va relua scăderea graduală.

Membrii Consiliului de administrație al BNR prezenți la ședință în data de 12 ianuarie au remarcat că noile evaluări reconfirmă previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflației, arătând că rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în prima lună din anul curent și să își reia apoi scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5 la sută în decembrie 2023, la 4,8 la sută în decembrie 2024 și la 3,3 la sută la finele orizontului proiecției.

S-a sesizat că perspectiva apropiată a inflației este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei în cea mai mare parte, în condițiile în care creșterea din ianuarie 2024 este antrenată de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, iar scăderea ulterioară a ratei inflației, pe o traiectorie relativ mai joasă, are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente, peste așteptări în perioada recentă, ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, alături de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor.

Incertitudini și riscuri la adresa acestei perspective a inflației decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat de curând în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024, au susținut membrii Consiliului.

În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a accelerat peste așteptări descreșterea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72 la sută în noiembrie, de la 8,83 la sută în septembrie, sub impactul unor noi scăderi semnificative consemnate de dinamicile prețurilor alimentelor și energiei, precum și ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul diminuării cotației țițeiului.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) și-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1 la sută în noiembrie, de la 11,3 la sută în septembrie, în condițiile continuării decelerării relativ alerte a creșterii prețurilor alimentelor procesate, dar și ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate în acest interval de subcomponenta bunurilor nealimentare și de cea a serviciilor, după mai bine de doi ani de ascensiune aproape continuă, au remarcat membrii Consiliului de administrație al BNR.

În urma analizei, s-a convenit că recenta decelerare a inflației de bază are ca principali determinanți efecte de bază dezinflaționiste mai extinse, corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar și scăderea dinamicii prețurilor importurilor. Influențele astfel generate au fost doar în mică măsură atenuate de cele venite din transferarea în prețuri de consum a creșterilor de costuri antrenate de majorarea nivelului salarizării minime, pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente, au semnalat unii membri ai Consiliului.