BNR: O scădere rapidă a deficitului bugetar poate arunca economia într-o spirală de criză

Deficitul bugetar este una dintre cele mai mari provocări ale economiei României, și nu doar din cauza creșterii foarte mari, ci și din perspectiva corecției deficitului, care nu trebuie să fie abruptă.

Raportul trimestrial al BNR arată că cel mai bine ar fi un program de corecție a deficitului care să se întindă pe câțiva ani și să ducă deficitul către 3% din PIB. Dar, „o corecție brutală ar arunca economia în mare necaz”, arată BNR, care poate arunca economia într-o spirală de criză foarte periculoasă.

”Trebuie făcută distincţie între cheltuieli permanente şi cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei. Dacă revenirea economică va fi mai anevoioasă în 2021 decât cea anticipată şi ar fi nevoie de susţinere temporară a activităţii economice, este probabil că, întrun context judecat la scara europeană, să se disocieze o corecţie pe componenta structurală a deficitului total de cheltuieli nepermanente”, arată raportul BNR.

Un rol important în echilibrarea deficitului îl pot avea fondurile europene, care pot uşura corecţia şi pot susţine cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale suplimentare de 2-2,5% din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), şi producţia internă.

Astfel, banii europeni ar ajuta finanţarea balanţei de plăţi, iar fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct şi indirect. În plus, România trebuie să crească nivelul de colectare a veniturilor fiscale, capitol la care are multe de recuperat, inclusiv în privinşa colectării TVA.

”Plaja veniturilor fiscale în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 32-38% din PIB (cu medie 34-35%), în timp ce în România nivelul este mult sub, mai puţin de 27% din PIB în 2019. Polonia, Bulgaria în UE sunt cazuri elocvente pentru reforma mecanismelor de colectare, creşterea bazei de impozitare, pentru informatizarea sistemului de colectare, care au adus la bugetul public puncte procentuale din PIB”, arată raportul BNR.

Deficit de 8,6% din PIB în 2020

Potrivit celei mai recente prognoze a Guvernului, România va avea în 2020 un deficit bugetar de 8,6% din PIB, iar contracţia PIB a fost revizuită de Comisia Naţională de Prognoză la 3,8%, aproape de scenariul emis de Consiliul Fiscal ( 4-6% declin al PIB).

Situaţia ar putea fi agravată de asumarea unor cheltuieli bugetare suplimentare, cum este majorarea pensiilor in această toamnă.

”Un risc sistemic mare este posibil prin agravare stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, se mai arată în raportul BNR.

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole