Economistul-șef al BNR avertizează asupra rating-ului de țară: „E clar că până acum am scăpat ca prin urechile acului ”
Reacția lui Lazea vine după o postare extrem de critică publicată de Eugen Rădulescu pe Facebook, în care acesta avertiza că România se îndreaptă „încet, dar tot mai sigur” spre un dezastru economic și susținea că neînchiderea PNRR ar putea afecta inclusiv perspectiva de rating suveran a țării.
„În principiu, e corect semnalul de alarmă al lui Eugen Rădulescu. Dacă nu închidem PNRR-ul, va fi o bilă neagră la următoarea revizuire a agențiilor de rating”, a declarat Valentin Lazea, în exclusivitate pentru PUTEREA.
Economistul-șef al BNR atrage atenția că neîndeplinirea obiectivelor asumate prin PNRR nu ar reprezenta doar pierderea unor fonduri europene, ci ar putea deveni un argument luat în calcul de agențiile internaționale de rating atunci când vor evalua România.
„Nu închidem PNRR, se va vedea lucrul ăsta și se va reflecta cu siguranță. Acum, nu zic că 100% va fi downgrade, scăderea rating-ului, dar e un element care poate să atârne greu. E clar că până acum am scăpat ca prin urechile acului”, a precizat Lazea.
Rădulescu: „Ne îndreptăm spre dezastru”
În mesajul său, Eugen Rădulescu a avut un ton mult mai dur. Acesta a susținut că România riscă să încheie PNRR fără să beneficieze de ultimele tranșe și a criticat vehement clasa politică și sindicatele pentru opoziția față de reformele asumate.
„Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe”, a scris Rădulescu.
El a legat această perspectivă de riscul ca România să ajungă într-o situație și mai dificilă în fața agențiilor de rating, nominalizând inclusiv S&P.
Rădulescu a criticat, de asemenea, opoziția față de reformele din sectorul public și a avertizat asupra consecințelor pe care le-ar putea avea menținerea unor politici salariale într-un context caracterizat, în opinia sa, de o datorie publică ridicată și un deficit bugetar persistent.
Miza ratingului suveran
Declarația lui Valentin Lazea este importantă prin faptul că validează, în esență, una dintre principalele teme ridicate de Rădulescu: PNRR-ul nu mai reprezintă doar o problemă legată de absorbția fondurilor europene, ci poate deveni și un element relevant în evaluarea credibilității financiare a României.
Lazea nu afirmă că pierderea unor obiective din PNRR va conduce automat la retrogradarea ratingului suveran. Economistul-șef al BNR introduce însă o nuanță esențială: neînchiderea PNRR ar putea cântări negativ în analiza agențiilor de rating.
Pentru România, miza este cu atât mai importantă într-un moment în care finanțele publice, deficitul bugetar și evoluția datoriei reprezintă deja teme urmărite atent de investitori și de agențiile de rating.
În acest context, avertismentul transmis de Lazea este unul fără echivoc: România trebuie să țină cont că eșecul în închiderea PNRR poate avea consecințe care depășesc pierderea unor bani europeni și se pot răsfrânge asupra percepției externe privind economia românească.
Iar afirmația sa că România a „scăpat ca prin urechile acului” până acum adaugă o notă de gravitate suplimentară dezbaterii privind direcția finanțelor publice și reformele asumate de București.