Bolojan mobilizează prefecții și primarii pentru salvarea banilor din PNRR

România intră într-o etapă decisivă pentru salvarea banilor din PNRR, iar Guvernul vrea să afle rapid ce proiecte mai pot fi terminate la timp și care riscă să blocheze fondurile europene. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat o mobilizare la nivel național, cu ședințe succesive cu prefecții și primarii, pentru verificarea stadiului celor peste 15.000 de proiecte aflate în derulare.

Bolojan a anunțat că duminică după-amiază va avea loc o ședință cu toți prefecții, iar luni dimineață una cu toți primarii. Scopul este realizarea unei proceduri clare de inventariere a lucrărilor finanțate prin PNRR, astfel încât echipa tehnică condusă de ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, să poată finaliza până la 1 iunie toate negocierile cu Comisia Europeană.

Peste 15.000 de proiecte trebuie verificate

Premierul interimar a explicat, la Iași, unde a fost și huiduit de localnicii care i-au cerut demisia, că în administrațiile publice din România sunt în derulare peste 15.000 de proiecte prin PNRR.

Miza este stabilirea rapidă a lucrărilor care pot fi finalizate până la 31 august și a celor care nu mai pot respecta termenul. Potrivit lui Bolojan, proiectele care pot fi terminate la timp trebuie să rămână pe componenta de grant.

06:48, 21.05.2026 • POLITICĂ

Exod din AUR, SOS și POT spre PNL: Bolojan spune că nu e traseism politic, ci „predictibilitate”

21:17, 18.05.2026 • POLITICĂ

Grindeanu deschide focul asupra lui Bolojan: acuzații de ipocrizie, sinecuri și campanie prezidențială mascată

În schimb, proiectele care nu pot fi finalizate până la termen ar urma să fie mutate pe componenta de împrumut. Diferența este importantă, deoarece un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără să fie terminat la timp, poate duce la pierderea integrală a sumei alocate.

Citeşte şi: Banii vin, dar cronometrul dă din aripioare: România primește 2,62 miliarde de euro din PNRR

În cazul proiectelor transferate pe componenta de împrumut, România ar pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul național sau local.

Ilie Bolojan a transmis că România nu își permite să piardă bani din PNRR. Premierul interimar a cerut o mobilizare rapidă pentru toate lucrările aflate în risc de nefinalizare.

Pentru aceste proiecte, trebuie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. De asemenea, constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme, însoțite de grafice de lucrări, prin care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este stabilit pentru primele trei zile ale săptămânii viitoare. Inventarul realizat la nivel local va sta la baza deciziilor privind menținerea proiectelor pe grant sau transferarea lor pe componenta de împrumut.

Jaloane neîndeplinite în negocierile cu Bruxellesul

Un alt punct dificil în discuțiile cu Comisia Europeană îl reprezintă jaloanele asumate de România și neîndeplinite până acum. Bolojan a dat ca exemplu situația din domeniul feroviar. România și-a asumat reducerea întârzierilor pe calea ferată, însă angajamentul nu a fost îndeplinit. Premierul interimar a indicat drept motive lucrările nefinalizate și lipsa locomotivelor noi.

În acest context, Guvernul negociază cu reprezentanții Comisiei Europene coborârea acestor standarde, pentru ca absorbția fondurilor să nu fie blocată.

Nouă legi pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro

Ilie Bolojan a anunțat și că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege considerate esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Premierul interimar a explicat că Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară rămâne singura variantă pentru adoptarea acestor acte normative.

Bolojan a făcut apel la partidele politice să susțină adoptarea legilor până la sfârșitul lunii iunie. Scopul este ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în lunile iulie și august. Premierul interimar a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB, prin fonduri europene și naționale combinate.