Bucureștiul verde prinde rădăcini. Dar Asociația Parcul Natural Văcărești nu va mai fi Văcărești

Schimbare de nume, schimbare de paradigmă: Asociația Parcul Natural Văcărești anunță oficial transformarea sa în Asociația Parcul Natural București, marcând zece ani de activitate cu o nouă direcție strategică: de la protejarea unei arii naturale emblematice, la redefinirea relației bucureștenilor cu natura urbană.

Pădurea Băneasa, Petricani, Dobroești și Lunca Dâmboviței: viitoarele zone protejate

„Dacă până acum am vorbit despre natura în oraș și despre Parcul Natural Văcărești ca port-drapel al acestui concept, de acum înainte vorbim despre orașul în natură, despre oameni în natură. (…) Pornim de la Parcul Natural Văcărești și mergem către tot ce înseamnă biodiversitate urbană, peisaje sălbatice, zone naturale pe care vrem să le cunoaștem mai bine, să le curățăm și să le oferim un statut de protecție, astfel încât oamenii să aibă acces la ele” – a declarat Dan Bărbulescu, directorul executiv al asociației, conform Agerpres.

Noua viziune se concentrează pe crearea unei rețele de spații naturale protejate în București, care să funcționeze ca refugii climatice, habitate pentru biodiversitate și locuri de reconectare cu natura.

Planurile asociației includ demersuri pentru protejarea a peste 400 de hectare de zone verzi: Pădurea Băneasa, Pajiștea Petricani, Stufărișurile din Dobroești și Lunca Dâmboviței. Aceste arii, aflate în diferite stadii de avizare, ar putea deveni adevărați plămâni verzi ai Capitalei.

„(…) peste 400 de hectare de spații verzi. Desigur, cea mai mare zonă e Băneasa. (…) Avem semnale că la sfârșitul acestei luni Pajiștea Petricani va primi și acordul Consiliului General. Și pare că CGMB va vota pentru Pădurea Băneasa promisiunea instituirii regimului de arie naturală protejată”, a menționat Bărbulescu.

19:25 • METEO

Prăpăd în nordul Capitalei: morți, răniți, zboruri deviate și copaci căzuți, în urma unei furtuni izolate

17:01 • ACTUALITATE

Primăria Capitalei anunță lucrări la două pasaje și un pod din București

Parcurile, transformate în stații de climă locală. Natura mai simplă, dar mai vie: modelul occidental

În contextul schimbărilor climatice, Dan Bărbulescu atrage atenția asupra rolului vital al naturii urbane.

„Soarele s-a schimbat. Dă mai multă căldură. Avem nevoie de parcuri care să fie stații de climă locală, nu doar locuri de recreere”, subliniază el.

Administrarea excesiv ornamentală – cu pavele, tartan și copaci decorativi – este considerată ineficientă și costisitoare pe termen lung. Soluția? Spații verzi sălbatice, diversificate și ușor de întreținut.

„Sunt alei curate, sunt zone în care poți să stai cu covorul sau cu pătura pe iarbă. Locuri de joacă minimale, astfel încât oamenii să aibă o relație cât mai directă cu natura și cu peisajul, să se simtă bine. (…) În Paris nu se mai discută despre pavaje. Se discută despre plante, despre cum anume descoperim pământul, astfel încât el să nu ne mai dea căldură vara, pentru că lucrăm cu un scenariu pe care nu îl cunoaștem în momentul de față. În 20 de ani s-ar putea ca temperatura, vara, să fie mai mare cu vreo 5 grade. Ce facem la 45 de grade?'”, spune Bărbulescu. Astfel de modele de gestionare verde ar putea deveni standardul pentru București.

Educație, voluntariat și implicare comunitară

Asociația va continua să colaboreze cu Primăria Capitalei și primăriile de sector, dar invită și bucureștenii să contribuie activ, prin voluntariat sau donații. Proiectele educaționale pentru copii și tineri vor rămâne un pilon central.

Unul dintre momentele definitorii ale ultimului deceniu a fost vizita Regelui Charles (pe atunci prinț moștenitor), care a plantat un plop alb în Parcul Văcărești în 2017 și a felicitat echipa pentru inițiativă.

Cu o rebrenduire inspirată și o strategie care răspunde direct amenințărilor climatice, Asociația Parcul Natural București se poziționează ca un lider al transformării verzi a Capitalei. Bucureștenii sunt invitați să se implice și să transforme fiecare parc, fiecare spațiu verde, într-un punct de sprijin în fața schimbărilor tot mai vizibile. Această mișcare nu este doar despre mediu, ci despre calitatea vieții urbane și despre un viitor sustenabil, adaptat realităților climatice ale secolului XXI.