Călin Georgescu rămâne în arest definitiv: Ce au reținut judecătorii în dosarul de fraudă de 1,1 milioane de euro

Deși judecătorii au considerat insuficient probate noile acuzații aduse de DIICOT, Călin Georgescu rămâne în arest preventiv până pe 27 noiembrie. Fostul candidat la prezidențiale este ținut după gratii pentru dosarul de fraudă de 1,1 milioane de euro și pentru riscul de a fugi din țară, arată motivarea Curții de Apel București.

Călin Georgescu rămâne în arest, chiar dacă instanța respinge noile acuzații DIICOT

Curtea de Apel București a publicat vineri, 6 noiembrie, motivarea deciziei din 28 octombrie. Documentul are 32 de pagini, este datat 5 noiembrie și poartă semnăturile judecătorilor Andrei Buliga și Dragoș Valentin Mirea.

Prin această încheiere, instanța a admis apelul procurorilor DIICOT. Tribunalul București decisese anterior ca Georgescu și Ionel Rusen să fie cercetați sub control judiciar. Așa că arestul preventiv al celor doi a fost prelungit cu 30 de zile, între 29 octombrie și 27 noiembrie 2026. Decizia este definitivă.

Iar DIICOT venise în instanță cu acuzații noi. Potrivit procurorilor, Georgescu ar fi cerut cuiva să-i verifice locuința și mașinile, pentru a descoperi eventuale dispozitive de supraveghere. Pe această bază, anchetatorii l-au acuzat de instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, de tentativă de alterare a integrității datelor informatice și la perturbarea funcționării sistemelor informatice.

Judecătorii au respins această construcție. Probele de până acum nu ating pragul suspiciunii rezonabile, iar procurorii trebuie să clarifice acuzațiile prin administrarea de probe. Mai mult, judecătorul Claudiu Eduard Coroban, de la Tribunalul București, apreciase și el pe 26 octombrie că verificarea unei locuințe pentru dispozitive de înregistrare nu întrunește elementele infracțiunilor invocate.

Dosarul de 1,1 milioane de euro ține arestul în picioare

Acuzațiile inițiale rămân însă valabile pentru instanță. Georgescu și Rusen sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și pentru înșelăciune în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit anchetatorilor, cei doi, împreună cu cetățeanul italian Massimiliano Arena, l-ar fi determinat pe omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu, de la Real Concrete Land, să transfere aproximativ 1,1 milioane de euro. Banii ar fi fost plătiți pentru linii de credit care nu existau.

Pe de altă parte, apărarea respinge varianta procurorilor. Avocații susțin că tranzacția a avut caracter contractual și că suma a reprezentat plata unei garanții bancare.

Referitor la noile acuzații, Curtea a explicat de ce nu le-a mai reanalizat pe fond. Arestarea inițială s-a sprijinit pe o decizie definitivă din 29 septembrie 2026. Adică, în opinia judecătorilor, o hotărâre definitivă are autoritate de lucru judecat și nu poate fi desființată prin reevaluarea acelorași probe, fără elemente noi.

De ce cred judecătorii că Georgescu ar putea fugi în Italia

Miezul motivării privește riscul de sustragere. Instanța a citat conversații private în care Georgescu ar fi căutat o proprietate în Italia, cu o anexă pentru personal. Locuința ar fi trebuit să fie „securizată” și să intre sub incidența legii italiene.

Ba mai mult, judecătorii amintesc că, în mai 2025, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să se intereseze de obținerea azilului politic în Italia. Motivarea menționează și legăturile sale cu un fost procuror italian.

Printre documentele ridicate la percheziția din 21 septembrie 2026 s-ar afla și un pașaport diplomatic emis pe numele unui „Ordin de Malta”. Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că nu a emis documentul.

Așa că instanța a concluzionat că riscul de sustragere și cel de influențare a anchetei sunt actuale. Explicația apărării, potrivit căreia fostul candidat ar fi vrut doar să cumpere o casă în Italia, a fost considerată insuficientă.

Cum a răsturnat Curtea de Apel decizia Tribunalului București

Tribunalul București argumentase că faptele financiare sunt vechi și că suspecții au stat mult timp în libertate. Curtea de Apel a văzut lucrurile diferit.

Judecătorii au punctat că trecuseră doar 28 de zile de la arestare. De la respingerea cererilor de înlocuire a măsurii trecuseră șase zile în cazul lui Rusen și patru zile în cazul lui Georgescu. Prin urmare, pericolul pentru ordinea publică nu dispăruse. Instanța a apreciat că nici arestul la domiciliu, nici controlul judiciar nu ar fi suficiente.

În ultimul cuvânt, Georgescu a negat acuzațiile. Fostul candidat a spus că nu intenționează să se sustragă de la judecată și că își dorește un proces în care să-și dovedească nevinovăția, pentru români și pentru copiii săi.