PUTEREA a semnalat recent că două ministere joacă ping-pong cu investiția de la Krivoi Rog-Ucraina, dar mai ales cu soarta angajaților români aflați acolo, însă până la urmă Ministerul Afacerilor Externe a clarificat situația.

”Un număr de 11 cetățeni români au fost repatriați la cerere de la Krivoi Rog”

De peste 22 de ani, statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual circa un milion de euro pentru „paza și conservarea” investiției de la Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog-Ucraina unde lucrează circa 80 de români.

Numai că după începerea războiului, ministerele Economiei și cel al Antreprenoriatului și Turismului își pasează răspunderea privind soarta românilor aflați la Krivoi Rog. Ca atare, PUTEREA a solicitat ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, să precizeze ce se întâmplă cu românii de la Krivoi Rog, iar răspunsul acestuia a clarificat oarecum situația acestor muncitori aflați în Ucraina. 

„Ministerul Afacerilor Externe precizează că, prin reprezentanții Consulatului General al României la Odessa, aflați în cadrul task force-ului consular constituit la nivelul Departamentului Consular de la nivelul instituției, a întreprins demersuri în regim de urgență pentru repatrierea unor cetățeni români, lucrători în cadrul CIM Krivoi Rog, care au solicitat asistență consulară. Până la acest moment, reprezentanții oficiului consular au sprijinit repatrierea la cerere a unui număr de 11 cetățeni români (lucrători în cadrul filialei ARCOM din CIM Krivoi Rog și membri de familie). Astfel, în data de 28 februarie au primit sprijin pentru repatriere un angajat român și trei membri ai familiei sale, iar în data de 4 martie au fost repatriați șapte lucrători români”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe.

Ping pong între trei ministere

Totodată, MAE a precizat pentru PUTEREA ”că reprezentanții Consulatului General al României la Odessa, prin task-force-ul din cadrul MAE, sunt pregătiți să acorde sprijin în limita competențelor și a mijloacelor avute la dispoziție, în funcție de solicitări”. Însă, MAE ne trimite pentru mai multe date despre românii de la Krivoi Rog la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului care deja ne-a comunicat că nu știe pentru că nu s-a finalizat predarea primirea de la Ministerul Economiei,

”În același timp, informații exacte cu privire la numărul total al cetățenilor români care lucrează în cadrul CIM Krivoi Rog în Dolinskaya pot fi obținute de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului”.

Investiția a demarat în 1983

Povestea Combinatului Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog-Ucraina  (CIM Krivoi Rog) a început în 1983. Atunci s-au pus bazele unui proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenția multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia. 

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenție şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986). Dar, în urma transformărilor politice și sociale din țările participante la această investiție, Ucraina, ca stat independent, a preluat administrarea combinatului, rămând să colaboreze doar cu România şi Slovacia.

Potrivit documentelor oficiale, adică în baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând  cca. 27% din valoarea întregului proiect.

Până la ora actuală, România a investit la Krivoi Rog circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile. În schimb,conform Protocolului, partea ucraineană se obliga să asigure livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 mil tone pelete în anii 1994 – 1996 din care în anul 1994 până la 2 mil tone, însă nu mai puțin de 1, 5 mil tone. Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea”SIDEX” S.A. Galați. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete. 

Declinul din 1999 și implicarea lui Gigi Becali

Din cauza lipsei surselor de finanţare din partea Ucrainei, lucrările la CIM Krivoi Rog au fost sistate. Astfel, în anul 1999 a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 643/1999 privind modul de decontare a cheltuielilor efectuate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcţii montaj la Combinatul minier de îmbogăţire a minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog-Ucraina.

Totodată, s-a decis ca îndeplinirea obligaţiilor şi drepturile ce revin părţii române din participarea la construirea Combinatului de la Krivoi Rog se realizează prin antreprenori, respectiv prin trei societăţi comerciale Arcom Bucureşti, controlată de afaceristul Gigi Becali, Arcif Bucureşti şi Uzinexport Bucureşti.

Un milion de euro anual pentru paza combinatului și cei circa 80 de angajați români

Astfel, Ministerul Economiei, în calitate de ordonator principal de credite, a asigurat fondurile necesare activităţilor desfăşurate de cei trei antreprenori români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcţii montaj la CIM Krivoi Rog.

Ca atare, în baza acestei hotărâri din 1999, statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual circa un million de euro pentru paza combinatului dar și pentru cheltuielile salariale și de cazare a celor circa 80 de angajați români ai celor trei firme mai sus menționate, cei mai mulți fiind de la firma cotrolată de Gigi Becali. Dar, acum în cabinetul Ciucă, răspunderea pentru această investiție a trecut în sarcina Ministerului Antreprenoriatului și Turismului.