Ce este „astmul de furtună”, un fenomen tot mai frecvent din cauza schimbărilor climatice. Ce simptome nu trebuie ignorate
Tusea puternică, respirația șuierătoare, senzația de apăsare în piept și lipsa de aer, apărute brusc în timpul unei furtuni de vară, pot fi semnele unui fenomen respirator numit „astm de furtună”. Medicii trag un semnal de alarmă cu privire la acest tip de criză, care poate afecta și copii care nu au fost niciodată diagnosticați cu astm.
Un fenomen nerecunoscut și subraportat în România
Potrivit specialiștilor, în România nu există în acest moment statistici clare privind numărul episoadelor de astm de furtună. Explicația ține de modul în care sunt înregistrate aceste cazuri în spitale: atunci când un copil ajunge la camera de gardă cu dificultăți de respirație, medicii notează, de regulă, diagnosticul de criză de astm, bronhospasm sau reacție alergică, fără să facă legătura cu furtuna recentă și cu concentrația mare de polen din aer, potrivit unui comunicat al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică al Spitalului Județean Timișoara.
Cum apare, de fapt, astmul de furtună
Astmul de furtună nu este considerat o boală separată, ci o reacție respiratorie acută, generată de combinația dintre polenul aflat în cantitate mare în atmosferă, umiditatea ridicată și curenții de aer puternici care preced sau însoțesc o furtună. Deși în mod normal ploaia are un efect benefic pentru persoanele alergice, „spălând” aerul de polen, în cazul furtunilor puternice de vară situația se poate inversa complet.
Curenții de aer readuc spre sol cantități însemnate de polen aflate în straturile superioare ale atmosferei, iar umiditatea face ca granulele de polen să absoarbă apă și să se fragmenteze. Spre deosebire de particulele întregi, care sunt de obicei reținute în nas și gât, fragmentele minuscule rezultate pot pătrunde adânc în plămâni, ajungând până la bronhii, unde declanșează inflamație și îngustarea căilor respiratorii — practic, o criză de astm.
Cine este cel mai expus riscului
Cei mai vulnerabili sunt copiii cu astm alergic deja diagnosticat, mai ales atunci când boala nu este ținută sub control sau tratamentul nu este urmat corect. Există însă și o categorie mai puțin evidentă de risc: copiii care nu au fost diagnosticați cu astm, dar care au sensibilitate la polen și prezintă, în mod obișnuit, doar simptome ușoare precum strănut, nas înfundat, secreții nazale sau ochi care lăcrimează.
În timpul unei furtuni, tocmai acești copii pot dezvolta pentru prima dată manifestări mult mai severe — tuse puternică, respirație șuierătoare și senzația acută de lipsă de aer. Un aspect important semnalat de medici este acela că simptomele pot apărea chiar înainte de a începe ploaia, odată cu rafalele puternice de vânt care preced furtuna și care împrăștie polenul și fragmentele rezultate din el pe suprafețe extinse. În plus, în aer pot ajunge și spori de mucegai, praf sau alte particule iritante, care agravează și mai mult problemele respiratorii.
Fenomenul este mai frecvent în perioadele cu polen abundent, în special cel provenit de la graminee, iar riscul crește atunci când zilele foarte călduroase sunt urmate de furtuni puternice — un tipar de vreme tot mai des întâlnit vara.
Ce trebuie să facă părinții pentru a preveni o criză
Medicii recomandă părinților copiilor alergici la polen sau diagnosticați cu astm să închidă ferestrele și să îi țină pe cei mici în interior atunci când se anunță o furtună. Este esențial ca tratamentul prescris să fie urmat întocmai, iar medicația de urgență să fie mereu la îndemână, pentru situațiile în care simptomele se agravează brusc.
Părinții trebuie să solicite imediat ajutor medical dacă un copil respiră cu dificultate, nu poate vorbi normal din cauza lipsei de aer, respiră greu sau foarte des, devine agitat sau, dimpotrivă, somnolent, ori dacă buzele încep să capete o nuanță vineție. Aceste semne indică o posibilă urgență respiratorie care necesită intervenție medicală rapidă.