Ce nu știați despre Biserica Neagră din Brașov - Puterea.ro

Biserica Neagră din Brașov, locul preferat al multora dintre turiștii români și străini, a fost construită în locul unei biserici romanice, care data din secolul XIII. Și care a fost distrusă, ca urmare a invaziei tătare din 1241. Ce nu știați despre Biserica Neagră din Brașov.

Construcţia bisericii a fost începută înainte de sfârşitul secolului al XIV-lea, documentele amintind anul 1383, în timpul parohului Thomas Sander, pe locul unei biserici străvechi în stil romanic, datând din secolul al XIII-lea. Construcţia a durat până în a doua jumătate a secolului al XV-lea, mai exact 1477, deoarece încă neterminată, biserica a fost distrusă în mare parte la prima invazie a turcilor, în anul 1421.

Ce nu știați despre Biserica Neagră. La început nu a fost…Neagră

Între anii 1571-1572 a fost scrisă pe pereţii interiori ai corului bisericii, o cronică, despre întâmplările din Transilvania şi ţările danubiene (1143-1571). În 1590 este atestat un cutremur, în urma căruia clopotele au bătut fără ca nimeni să le tragă. În urma cutremurului apar crăpături în bolta corului, iar 15 ani mai târziu, în timpul altui cutremur cad părţi din bolta corului.

Între anii 1654-56 s-au construit două contraforturi exterioare pentru sprijinirea arcului de triumf, pentru ca în 1662 să fie instalat un nou altar în biserică.

La început, biserica a fost romano-catolică, primind hramul Sfânta Maria. De aceea s-a numit Biserica Sfânta Maria. La 21 aprilie 1689, un incendiu devastator a izbucnit în centrul orașului și în doar patru ore totul a fost făcut scrum. Au ars altarul, orga şi toate obiectele de cult. Singurul obiect care nu a fost mistuit de flăcări a fost cristelniţa.

Revista Culturală Leviathan

Cronicile vremii despre Biserica Neagră

Cronicile vremii spun că, în mod inexplicabil, în timp ce acoperişul bisericii ardea, focul nu cuprinsese bolta, deşi ardea şi în biserică, unde nu numai lemnul, ci şi zidurile au fost distruse.

Mult timp după acel incendiu, Brașovul a rămas o ruină înnegrită de fum și de atunci Biserica Sf. Maria se mai numește și „Biserica Neagră”, datorită culorii zidurilor arse în acel incendiu, ziduri care nu au mai fost restaurate, păstrându-și culoarea neagră de la fum și de la foc.

Începând cu secolul XIX. denumirea populară a bisericii de după incendiu – Biserica Neagră – a fost acceptată oficial, aceasta fiind și denumirea ei actuală. Datorită zidurilor negre ale acesteia, „Biserica Neagră” este unul dintre principalele obiective turistice din Brașov, mulți turiști venind să o vadă și să o imortalizeze în amintiri.

A doua cea mai mare biserică din România

Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV. Având o lungime de peste 89 de metri este considerată a fi a doua cea mai mare biserică din România, după Catedrala Mântuirii Neamului și cea mai mare construcție gotică din Europa de Sud-est. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol.

În interiorul bisericii se păstrează astăzi unele piese de mobilier şi obiecte de cult remarcabile. Cristelniţa din bronz – donată în anul 1472 de către parohul Johannes Reudel – nu a fost afectată de incendiul din 1869 şi este una din lucrările cele mai de seamă ale meşterilor locali turnători din bronz, din evul mediu.

Pentru împrejmuirea cristelniţei, în anul 1716, fierarul Meensen Hannes a confecţionat un grilaj frumos ornamentat, din fier forjat. Din perioada anterioară marelui incendiu s-a păstrat şi pictura murală din pridvorul sudic, executată după anul 1476. Pictura prezintă figura Mariei cu pruncul, aşezată între Sf. Ecaterina (cu simbolul ei, roata şi paloşul) şi Sf. Varvara (ţinând în mână un turn). În colţurile de jos ale picturii se află stema lui Matei Corvin şi a soţiei sale Beatrice de Napoli-Aragon. Pictura aparţine din punct de vedere artistic stilului gotic târziu, dar prezintă şi influenţe ale Renaşterii italiene.