Cele 10 miliarde de euro care sunt, de fapt, 4: cât investesc cu adevărat companiile românești în străinătate

Statistica oficială arată un record: aproape 10 miliarde de euro investite de români în străinătate și un flux de 1,5 miliarde de euro în 2025. Dar peste jumătate din bani se întorc în România prin Cipru și Olanda, iar valoarea achizițiilor reale făcute de companiile românești peste graniță a scăzut anul trecut la aproape 700 de milioane de euro, departe de recordul din 2022.

Capitalul românesc iese tot mai des din țară. Superbet a cumpărat Napoleon Games în Belgia, Banca Transilvania a preluat Victoriabank în Republica Moldova, iar Bitdefender a făcut mai multe achiziții în Europa și în afara ei. Potrivit unei analize Ziarul Financiar, investițiile cumulate ale companiilor românești în străinătate se apropie de 10 miliarde de euro, iar raportul anual al Băncii Naționale, publicat la sfârșitul lui septembrie, arată un maxim istoric al fluxurilor în 2025. Privite mai atent, cifrele spun însă o poveste mai nuanțată: o expansiune reală, dar mult mai mică decât sugerează statisticile, și un ritm care a încetinit după 2022.

Două cifre pentru același an

Pentru 2025 circulă două valori care par să se contrazică. Potrivit BNR, investițiile directe ale rezidenților români în străinătate au crescut cu 77%, la un record de 1,52 miliarde de euro. Potrivit analizei ZF, care numără achizițiile și investițiile făcute de companii peste graniță, valoarea a fost de aproape 700 de milioane de euro, sub nivelul din 2024.

Ambele sunt corecte, pentru că măsoară lucruri diferite. Statistica BNR, armonizată internațional, include și profiturile reinvestite ale filialelor din străinătate, împrumuturile între firmele aceluiași grup și banii care trec prin societăți din alte țări. Cifra ZF e mai aproape de ceea ce înțelege un cititor prin „o companie românească a cumpărat o firmă în străinătate”.

Banii care fac un ocol

Cea mai surprinzătoare informație din raportul BNR e alta: principala destinație finală a investițiilor românești în străinătate este chiar România, cu 57,8%. Fenomenul are un nume, „round-tripping”: o firmă românească își trimite banii unei societăți din Cipru sau Olanda, care îi investește apoi înapoi în țară, de obicei din motive fiscale sau juridice. De aceea, Cipru și Olanda sunt, alături de Republica Moldova, principalele destinații imediate.

Dacă procentul se aplică întregului stoc de 9,7 miliarde de euro, investițiile românești care rămân efectiv în afara țării sunt de circa 4 miliarde de euro. Prin comparație, investițiile străine în România au ajuns la 134,8 miliarde de euro. Raportul este, așadar, de circa 1 la 14 în statisticile oficiale și de circa 1 la 33 dacă se scad banii care se întorc acasă. În 2025, în timp ce românii investeau 1,5 miliarde de euro în străinătate, străinii investeau 7,9 miliarde în România.

Cel mai bun an: 2022

După valoarea tranzacțiilor, cel mai bun an a fost 2022, când companiile românești au investit aproape 1,3 miliarde de euro în achiziții și investiții în străinătate. Explicația ține de context: economia creștea, piața avea multă lichiditate după pandemie, iar inflația și dobânzile erau încă scăzute la începutul anului.

După 2022, scumpirea creditelor a frânat valoarea tranzacțiilor, dar nu și numărul lor. Potrivit EY România, 2024 a fost cel mai bun an ca număr de achiziții externe, cu 18 tranzacții în valoare totală de peste 330 de milioane de dolari, majoritatea făcute de antreprenori. Tabloul e unul de lărgire: tot mai mulți jucători, dar tranzacții mai mici. Iar pentru că valoarea anuală depinde de câteva achiziții mari, un singur deal de câteva sute de milioane poate transforma oricând un an obișnuit într-unul record.

Antreprenori, piețe vecine, același domeniu

Cine sunt investitorii români din străinătate? Mai ales antreprenori și câteva companii mari cu ambiții regionale. Cea mai mare tranzacție de până recent a fost preluarea Napoleon Games de către Superbet, în 2021, estimată la 350–400 de milioane de euro. După România, principalele destinații finale sunt Republica Moldova, Italia, Bulgaria și Franța, potrivit BNR. Tranzacțiile din 2024 au vizat mai ales Ungaria, Republica Moldova și Bulgaria, dar și SUA, Italia și Austria, iar cele mai multe au fost făcute în același domeniu cu compania-mamă.

Tiparul e previzibil: firmele românești cumpără întâi în piețe pe care le cunosc, apropiate geografic sau cu o diaspora românească numeroasă, și în propriul sector, unde pot aplica rețeta care a funcționat acasă.

Ce ține capitalul românesc acasă

Raportate la o economie de circa 380 de miliarde de euro, investițiile românești în străinătate reprezintă aproximativ 2,5% din PIB în statistica oficială și aproximativ 1% fără round-tripping. România rămâne aproape exclusiv o țară care primește investiții, nu una care investește în afară.

Explicațiile sunt mai multe. Capitalul românesc e încă tânăr, iar majoritatea marilor companii din țară sunt filiale ale unor grupuri străine. Puține firme românești au bilanțul necesar pentru achiziții de sute de milioane de euro. Dobânzile ridicate din ultimii ani au scumpit achizițiile finanțate cu credit. Iar piața internă oferă încă suficientă creștere pentru ca multe companii să nu simtă nevoia să plece.

Următorii ani ar putea schimba însă dinamica. O scădere a dobânzilor ar face din nou atractive achizițiile cu credit. Bursa oferă companiilor antreprenoriale o altă sursă de capital. Iar campionii locali își anunță ambiții regionale: Banca Transilvania a declarat recent că vrea să crească și prin achiziții în piețe noi. O singură tranzacție bancară în străinătate ar putea depăși valoarea investită într-un an obișnuit de toate celelalte companii românești la un loc.

Până atunci, cele aproape 10 miliarde de euro din statistici trebuie citite cu grijă. Expansiunea business-ului românesc peste granițe e reală și în creștere ca număr de jucători, dar ca dimensiune e abia la început.