Cele mai ciudate tradiții pascale din lume

Cele mai ciudate tradiţii pascale presupun lucruri amuzante sau serioase pe care oamenii le fac din motive piedute în negura timpului.

Cele mai ciudate tradiţii pascale

Fiecare țară are propriile tradiții pascale, unele dintre ele fiind nu doar neobișnuite, ci de-a dreptul amuzante. În Cehia, Ungaria și Slovacia, în Lunea Mare, femeile sunt plesnite simbolic peste fese cu bice din ramuri de salcie și stropite cu apă, gest considerat aducător de sănătate și frumusețe. În Finlanda, copiii se deghizează și cerșesc pe străzi cu fețele mânjite de funingine, iar focuri mari sunt aprinse pentru a alunga vrăjitoarele.

În Spania, în orașul Verges, se organizează un dans al morții, cu participanți costumați în schelete care defilează pe străzi. În Polonia, bărbații sunt sfătuiți să nu ajute la prepararea pâinii, altfel mustața li se va albi, iar pâinea nu va crește. Franța impresionează cu o uriașă omletă din 4.500 de ouă pregătită în piața centrală a orașului Haux, suficientă pentru 1.000 de persoane.

În Elveția, fântânile sunt decorate cu flori, ouă colorate și panglici, celebrând astfel apa ca simbol al vieții. Germania marchează victoria primăverii asupra iernii prin arderea brazilor de Crăciun rămași, într-un foc pascal spectaculos.

Australia nu are iepuraș de Paște, ci un animal local, Bilby, promovat ca simbol al sărbătorii. Iar în Marea Britanie, orașul Hungerford celebrează Paștele prin Festivalul Hocktide: polițiștii adună bărbații în tribunalul local, de unde doi sunt aleși să împartă portocale doamnelor în schimbul unui sărut.

Aceste tradiții, deși uneori ciudate, reflectă creativitatea și simbolismul fiecărei culturi în celebrarea Învierii. De la focuri uriașe la omlete gigantice și dansuri nocturne, Paștele este prilej de bucurie, dar și de descoperire a obiceiurilor unice din jurul lumii.

Tradiţii în România

Sărbătoarea Paștelui este însoțită, în multe zone din România, de tradiții fascinante și pline de simboluri, transmise din generație în generație. Unele obiceiuri sunt menite să aducă noroc, sănătate și belșug, în timp ce altele poartă în ele speranța dragostei și a protecției divine.

Gospodarii din unele sate cresc cocoși albi special pentru noaptea Învierii, considerând că puritatea penajului aduce lumină și binecuvântare casei. Tot în noaptea sfântă, fetele tinere din Bucovina spală limba clopotului cu apă neîncepută, apoi se spală pe față cu aceeași apă la răsăritul soarelui. Se crede că astfel vor deveni mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat.

Dimineața Paștelui vine cu alte gesturi simbolice. Membrii unei familii trebuie să mănânce cu toții din primul ou ciocnit, pentru a rămâne mereu uniți. Dacă în acel ou sunt două gălbenușuri, se spune că o nuntă este aproape. Iar în Moldova, tradiția cere spălatul pe față cu apă în care au fost puse un ou roșu, flori și bani – pentru frumusețe, sănătate și belșug.

Bucovinenii ciocnesc ouă „cap cu cap” în prima zi, abia din a doua zi fiind permis „dos cu dos”. Tot acolo, cojile ouălor trebuie aruncate pe drum, pentru a atrage norocul.

Un obicei interesant de pe malul Prutului implică desenarea unei cruci cu fum pe grinda casei, atunci când cineva aduce Lumina Sfântă de la biserică – un gest menit să apere gospodăria de rele. În alte sate, tinerii duc toaca în cimitir și o păzesc peste noapte – dacă le e furată, trebuie să organizeze o petrecere în cinstea hoților.

Astfel de tradiții păstrează vie legătura cu credința, natura și comunitatea, transformând Paștele într-o celebrare profundă a vieții.