Cine este Reza Pahlavi, moștenitorul tronului persan, și care este viziunea sa pentru sistemul politic al Iranului
Protestele din Iran au escaladat semnificativ în această săptămână, majoritar ca urmare a unui apel lansat de Reza Pahlavi, moștenitorul tronului persan. Mesajul său, preluat de canale de știri satelitare și site-uri în limba farsi din afara țării, a încurajat cetățenii să iasă în stradă și a amplificat tensiunile politice interne.
Reza Pahlavi trăiește în exil în Statele Unite de aproape 50 de ani, după ce tatăl său, șahul Mohammad Reza Pahlavi, a fost forțat să părăsească Iranul în urma Revoluției Islamice din 1979, marcată de proteste masive împotriva regimului monarhic, conform Euronews.com.
Tinerețea și formarea lui Reza Pahlavi
Născut pe 31 octombrie 1960, Reza Pahlavi a fost întâmpinat ca moștenitor al tronului iranian, iar nașterea sa a fost sărbătorită de mulțimi de oameni care au ieșit pe străzi pentru a întâmpina vestea. Tatăl său, Mohammad Reza Pahlavi, după două căsătorii fără succes, cu Fawzia a Egiptului și cu Soraya Esfandiary, s-a căsătorit cu Farah Diba, sperând că va avea un moștenitor masculin.

Reza Pahlavi, r al Iranului, 1973
În 1978, Reza Pahlavi a părăsit Iranul pentru a urma școala de piloți în Statele Unite. La un an după, șahul a fugit din țară, iar monarhia s-a prăbușit. Șahul a murit în exil în mai puțin de doi ani, iar responsabilitatea s-a transferat asupra fiului său. La împlinirea vârstei de 21 de ani, Reza Pahlavi și-a exprimat disponibilitatea de a-și asuma rolul de „rege legal al Iranului”, deși a amânat depunerea jurământului constituțional până la condițiile potrivite pentru a fi îndeplinite, promițând însă să fie „un factor de coeziune națională”.
Reza Pahlavi s-a mutat în Texas la vârsta de 17 ani pentru pregătire ca pilot militar, calificându-se să piloteze avioane de luptă. După revoluție, a studiat științe politice la Universitatea din Massachusetts și a obținut ulterior diploma de licență prin corespondență de la Universitatea din Southern California.
În timpul Războiului Iran-Irak, Pahlavi a încercat să se implice direct, trimițând o scrisoare prin Ambasada Elveției la Cairo către Comandamentul Forțelor Armate iraniene pentru a servi ca pilot de luptă, fără a primi răspuns.
De la prinț exilat la lider al opoziției
După moartea tatălui său, Reza Pahlavi a devenit figura centrală a opoziției monarhiste și a declarat că a înființat un guvern în exil. Deși nu a urmărit revenirea monarhiei absolute, el s-a concentrat pe schimbarea regimului actual printr-un proces democratic, cu referendumuri care să permită iranienilor să decidă asupra formei viitorului lor politic. Această poziție l-a distanțat de monarhiștii tradiționali și radicali, generând diviziuni în rândul susținătorilor săi.
Pahlavi este perceput ca un simbol al epocii pre-Islamic Republic și ca un „nu” față de actualul status quo, beneficiind de nemulțumirea populară față de lipsa progresului economic și social sub regimul actual. Compararea performanțelor economice și internaționale ale Iranului sub șah și sub Republica Islamică a contribuit la consolidarea imaginii sale favorabile în rândul unor segmente ale populației.
Opoziția dispersată și rolul său actual
În afara lui Reza Pahlavi, nicio altă personalitate sau grup politic din exil nu a reușit să se impună ca alternativă credibilă la regimul iranian. Organizația Mojahedin-e Khalq, de exemplu, a pierdut sprijinul public din cauza ideologiei religioase stricte, obligativității purtării hijabului pentru femei și colaborării cu Saddam Hussein în timpul războiului Iran-Irak.
Alte inițiative opoziționale au apărut temporar, inclusiv Alianța pentru Democrație și Libertate în Iran, în cadrul căreia Pahlavi a fost implicat, dar acestea s-au destrămat rapid din cauza disputelor interne. Cu toate acestea, apelurile sale pentru demonstrații împotriva Republicii Islamice au fost urmate de un sprijin larg din partea populației, inclusiv prin sloganuri care solicită revenirea sa în Iran.
Viziunea pentru viitorul Iranului
Reza Pahlavi pledează pentru o tranziție pașnică către un sistem politic bazat pe voința cetățenilor, cu respectarea drepturilor omului și separarea religiei de stat. El nu caută putere personală și nu intenționează să revendice un titlu oficial, ci se concentrează pe asigurarea unui proces democratic, incluzând referendumuri pentru determinarea formei viitorului regim, fie republică, fie monarhie parlamentară.
În mesajele publice, Pahlavi subliniază necesitatea unei tranziții non-violente și sprijină implicarea forțelor armate, inclusiv a Gărzilor Revoluționare, în favoarea populației. Obiectivul său declarat este construirea unui Iran secular și democratic, în care oamenii să-și poată determina liber viitorul politic.