Cine nu se aliniază, plătește! Finanțele rescriu impozitul minim global pentru marile companii

Ministerul Finanțelor propune modificări importante la Legea nr. 431/2023, care reglementează impozitul minim global pentru grupurile de întreprinderi multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni. Scopul acestor schimbări este să alinieze legislația românească la standardele internaționale și recomandările OCDE, prevenind evitarea impozitelor și asigurând un cadru fiscal mai clar pentru companii.

Ce schimbări aduce legea

1. Creditele fiscale transferabile
   Companiile vor putea utiliza credite fiscale pe care le pot vinde sau cumpăra, pentru a reduce impozitul datorat. Aceasta oferă flexibilitate în gestionarea obligațiilor fiscale și permite optimizarea impozitului fără a încălca legea.

2. Clarificarea termenului de „profit excedentar național”
   Dacă entitățile din România folosesc reguli contabile diferite sau au ani fiscali diferiți, termenul „impozit suplimentar național” va fi înlocuit cu „profit excedentar național”. Astfel, se evită confuziile și se asigură că toate entitățile respectă aceleași reguli de calcul.

3. Regimul de protecție
   Legea elimină referințele restrictive la standardele contabile ale societății-mamă sau la IFRS, incluzând și criteriile de consecvență și administrare. Astfel, se evită calcularea inutilă a impozitului suplimentar pentru societatea-mamă, dacă sunt respectate condițiile regimului de protecție.

4. Impozitul suplimentar adițional
   Formulele de calcul vor include și impozitul suplimentar adițional, pentru ca toate obligațiile fiscale să fie reflectate corect, fără riscul unor diferențe între profitul contabil și cel fiscal.

5. Moneda de calcul
   Companiile care folosesc o altă monedă decât cea românească ca monedă funcțională vor avea reguli clarificate pentru calculul impozitului suplimentar, prevenind erorile de raportare.

6. Impozitele amânate
   Entitățile care aplică regulile contabile românești sau IFRS vor putea înregistra și raporta impozitele amânate, asigurând comparabilitatea datelor între companii și transparența fiscală.

7. Operațiuni cu capitalul propriu și distribuiri
   Regulile fiscale pentru reduceri de capital și distribuiri vor fi clarificate, mai ales pentru entitățile din domeniul asigurărilor, pentru a determina corect profitul și impozitul suplimentar datorat.

8. Reportarea cheltuielilor negative
   Companiile pot reporta cheltuielile cu valoare negativă a impozitelor suplimentare, ceea ce le permite să ajusteze impozitele viitoare dacă au avut pierderi în anumite exerciții fiscale.

9. Excluderea profitului pentru activități cu substanță economică
   Aceasta va fi aplicată doar dacă compania nu optează pentru excludere, clarificând modul de determinare a profitului excedentar pentru activitățile reale, cu valoare economică.

10. Operațiuni cu entități țintă
    Regulile privind achizițiile de grupuri denumite „entitate țintă” sunt revizuite, pentru ca toate operațiunile să fie mai clare și mai ușor de înțeles de către companii.

11. Calculul cotei efective de impozitare
    Cota efectivă se va calcula cumulat pentru toate entitățile de investiții din România, asigurând o aplicare uniformă a impozitului suplimentar și reducând riscul de interpretări diferite.

12. Declarații informative și termene
    Referința la „statul membru” este eliminată, iar declarațiile informative vor fi depuse exclusiv la autoritățile române, cu termen unic de 18 luni, pentru o mai mare claritate și predictibilitate.

De ce sunt necesare aceste modificări

OCDE a realizat o evaluare provizorie a implementării Regulilor Model, constatând discrepanțe în calculul impozitului suplimentar național, determinarea profitului excedentar și aplicarea regimului de protecție. Modificările propuse de Ministerul Finanțelor corectează aceste probleme, creează un cadru fiscal unitar și previn erodarea bazei de impozitare, asigurând respectarea standardelor internaționale și a directivei europene.

Analiză fiscală și financiară

1. Impactul asupra impozitului suplimentar și profitului excedentar

Modificările propuse prin proiectul de Ordonanță vizează, în primul rând, recalibrarea modului de determinare a impozitului suplimentar și a profitului excedentar național pentru entitățile constitutive ale grupurilor multinaționale sau ale grupurilor naționale de mari dimensiuni. În prezent, calculul impozitului suplimentar la nivelul unei jurisdicții poate fi realizat numai dacă societatea-mamă finală respectă standardele contabile interne sau Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Noua abordare propune aplicarea uniformă a regimului de protecție stabilit de OCDE, care include nu doar standardele contabile, ci și criteriile de consecvență și de administrare fiscală, pentru a determina cu exactitate impozitul suplimentar datorat.

Această modificare are efect direct asupra determinării profitului excedentar național, respectiv a sumei de impozit suplimentar datorată pentru entitățile constituente care înregistrează profituri reduse sau nedeductibile. Prin extinderea aplicabilității regimului de protecție, se urmărește eliminarea situațiilor în care anumite entități scapă de obligația calculării impozitului suplimentar prin simpla folosire a unui standard contabil diferit de cel local.

În plus, completările legislative prevăd includerea impozitului suplimentar adițional în formula de calcul, pentru a reflecta corect ajustările determinate de profitul/pierderile calificate. Aceasta va conduce la o determinare mai exactă a cotei efective de impozitare și la o raportare mai transparentă a obligațiilor fiscale globale.

2. Opțiuni contabile și efecte asupra raportărilor financiare

Un element central al noilor reguli îl constituie armonizarea raportării contabile între entitățile constitutive din România și standardele OCDE. În prezent, entitățile pot aplica fie reglementările contabile locale (Directiva 2013/34/UE), fie Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Această diversitate poate genera discrepanțe în calculul impozitului suplimentar și în determinarea profitului excedentar.

Proiectul de Ordonanță prevede crearea unui cadru normativ opțional care permite entităților să utilizeze IFRS sau să aplice reglementările contabile locale, dar cu ajustări necesare pentru calculul impozitului suplimentar și al profitului excedentar. În plus, se clarifică modul în care trebuie înregistrate impozitele amânate și cum acestea se raportează în Notele explicative la situațiile financiare anuale.

Aceste ajustări contabile permit o comparabilitate mai bună între entități, reduc riscul de subevaluare a impozitului suplimentar și facilitează monitorizarea conformității cu regimul de protecție al OCDE.

3. Credite fiscale transferabile și reportarea cheltuielilor negative

O noutate importantă a proiectului constă în introducerea creditelor fiscale transferabile și a mecanismului de reportare a cheltuielilor cu valoare negativă a impozitelor suplimentare. Creditele fiscale transferabile permit titularului să-și reducă obligația de plată a impozitului acoperit în conformitate cu legislația jurisdicției care a reglementat acest credit. Această prevedere introduce flexibilitate în optimizarea fiscală a grupurilor, inclusiv posibilitatea de tranzacționare între entități.

De asemenea, proiectul permite reportarea opțională a cheltuielilor negative asociate impozitului suplimentar, în situațiile în care nu se înregistrează profit net calificat sau când valoarea impozitelor acoperite ajustate este negativă. Această facilitate oferă grupurilor posibilitatea de a ajusta fiscalitatea viitoare, reducând astfel efectul unor perioade fiscale nefavorabile și optimizând fluxurile de numerar pe termen mediu.

4. Simulări fiscale

Pentru evaluarea impactului noilor reguli, este necesar calculul cotei efective de impozitare în diferite scenarii. Aceste simulări fiscale trebuie să includă:

• entități cu profituri diferite, pentru a analiza impactul aplicării formulelor de determinare a profitului excedentar și a impozitului suplimentar;

• multiple entități de investiții situate în România, pentru a corela cota efectivă de impozitare cumulat cu profitul/pierderile calificate și excluderile pentru activitățile cu substanță economică;

• utilizarea unor monede funcționale diferite de moneda locală, pentru a evalua modul în care fluctuațiile valutare și conversiile monetare influențează calculul impozitului suplimentar și prezentarea acestuia în situațiile financiare consolidate.

Aceste simulări permit autorităților fiscale și entităților vizate să identifice în prealabil efectele practice ale modificărilor legislative, să corecteze eventuale disfuncționalități și să planifice adecvat obligațiile fiscale pe termen mediu și lung.

Analiză de conformitate și risc

1. Conformitatea cu standardele OCDE și CE

Proiectul de Ordonanță urmărește alinierea cadrului legislativ național la cerințele Directivei (UE) 2022/2523 și la regulile OCDE pentru Pilonul 2, care stabilesc un nivel minim global de impozitare pentru grupurile multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni.

Modificările propuse sunt motivate de observațiile rezultate în urma procesului de auto-evaluare provizorie realizat de OCDE, care au evidențiat necesitatea completării și ajustării Legii nr. 431/2023 pentru a asigura o transpunere corectă și completă a regulilor model. Aspectele esențiale de conformitate includ:

• respectarea standardului de protecție, consecvență și administrare în calculul impozitului suplimentar și al profitului excedentar;

• integrarea creditelor fiscale transferabile și a mecanismului de reportare a cheltuielilor negative, în concordanță cu recomandările OCDE privind optimizarea fiscală și fluxurile de numerar;

• ajustarea formulei de calcul a impozitului suplimentar și a cotei efective de impozitare, pentru a elimina discrepanțele rezultate din aplicarea diferitelor standarde contabile (IFRS versus reglementări locale).

Nealinierea la aceste standarde ar putea atrage observații sau recomandări din partea Comisiei Europene și a OCDE în cadrul monitorizării continue a implementării Directivei. Consecințele pe termen mediu și lung pot include: necesitatea de ajustări retroactive, revizuiri fiscale suplimentare și raportări financiare corective, cu impact asupra reputației și a costurilor de conformitate ale grupurilor vizate.

2. Risc de litigiu fiscal

Din perspectiva riscului juridic și fiscal, proiectul evidențiază mai multe puncte sensibile care pot genera interpretări divergente între contribuabili și autoritățile fiscale:

• definirea entităților locale desemnate și obligația de depunere a declarației informative, care necesită clarificarea la nivel național;

• opțiunea de aplicare a reglementărilor contabile locale sau IFRS în calculul impozitului suplimentar și modul de înregistrare a impozitelor amânate;

• aplicarea regimului de protecție în diferite jurisdicții și stabilirea condițiilor pentru necalcularea impozitului suplimentar la nivelul societății-mamă finală;

• interpretarea regulilor privind profiturile cu substanță economică și operațiunile cu entitățile țintă achiziționate.

Aceste puncte pot genera litigii fiscale dacă apar divergențe de interpretare sau aplicare a legislației în practică, atât între entitățile din grup, cât și între contribuabili și autorități. Posibilele dispute se pot manifesta prin solicitări de clarificări, controale fiscale sau proceduri judiciare, iar gestionarea lor va necesita un cadru clar de documentare și raportare.

3. Risc operațional

Implementarea modificărilor legislative presupune ajustări semnificative la nivel operațional pentru entitățile din România, inclusiv:

• adaptarea sistemelor contabile pentru a înregistra corect impozitele suplimentare, impozitele amânate și creditele fiscale transferabile;

• modificarea procedurilor interne de raportare și calcul al cotei efective de impozitare, în special pentru grupurile cu mai multe entități de investiții sau cu monede funcționale diferite;

• instruirea personalului financiar-contabil și a echipelor de control intern pentru aplicarea corectă a noilor reguli și pentru completarea declarațiilor informative;

• ajustarea procedurilor de audit intern și de verificare a conformității cu regimul de protecție OCDE și cu standardele Directivei (UE) 2022/2523.

Riscul operațional constă în complexitatea implementării acestor reguli și în posibilitatea apariției erorilor de calcul sau de raportare, care pot genera sancțiuni fiscale sau corecții retroactive. În acest context, este necesară crearea unui plan detaliat de implementare, care să includă teste de simulare fiscală, adaptarea sistemelor informatice și clarificarea procedurilor de raportare.

Analiză economică și de impact

1. Impact asupra investițiilor și deciziilor de grup

Modificările propuse prin proiectul de Ordonanță privind completarea Legii nr. 431/2023 pot influența semnificativ deciziile strategice ale grupurilor multinaționale și ale grupurilor naționale de mari dimensiuni în ceea ce privește localizarea investițiilor și structura entităților.

Stabilirea clară a regulilor pentru calculul impozitului suplimentar și al profitului excedentar, inclusiv introducerea creditelor fiscale transferabile și a mecanismului de reportare a cheltuielilor negative, poate genera efecte în mai multe direcții:

• Decizii privind localizarea investițiilor: Grupurile multinaționale vor analiza mai atent jurisdicțiile în care își constituie entitățile pentru a minimiza obligațiile fiscale, respectând totodată standardele OCDE. Aceasta poate conduce la ajustări în structura juridică a grupului, optimizarea fluxurilor de profit și reconfigurarea unităților operaționale.

• Structura entităților: Aplicarea regimului de protecție și a formulei revizuite de calcul a impozitului suplimentar poate determina consolidarea sau divizarea entităților în România pentru a asigura un calcul eficient al profitului excedentar. Grupurile care dețin mai multe entități de investiții vor analiza efectele cumulării impozitelor acoperite ajustate și impactul asupra cotei efective de impozitare.

• Distribuirea profiturilor: Modificările privind tratamentul distribuțiilor aferente instrumentelor de capital propriu și ajustările fiscale pentru profitul cu substanță economică pot determina o reevaluare a politicilor interne de dividend, reinvestire sau finanțare între entitățile din România și cele din alte jurisdicții.

Prin urmare, proiectul de act normativ are potențialul de a modifica strategiile fiscale și operaționale ale grupurilor economice, creând atât oportunități de optimizare, cât și obligații de conformitate mai stricte.

2. Impact pe piața muncii și economie

Deși modificările vizează în principal aspecte fiscale și contabile, efectele economice indirecte pot fi semnificative pentru România:

• Resurse fiscale și contribuții: Asigurarea unui nivel minim global de impozitare poate conduce la o colectare mai uniformă a impozitelor de la grupurile multinaționale, inclusiv de la entitățile care anterior beneficiau de niveluri reduse de impozitare. Aceasta poate genera venituri suplimentare pentru bugetul de stat, utilizabile pentru investiții publice sau stimulente economice.

• Mediul de afaceri: Transparența sporită și clarificarea regulilor pentru impozitul suplimentar și profitul excedentar pot reduce incertitudinea fiscală, facilitând planificarea financiară și raportarea corectă de către companii. Totodată, ajustările privind regimul de protecție și standardele contabile aplicabile contribuie la un cadru fiscal predictibil, necesar pentru deciziile de investiții pe termen mediu și lung.

• Piața muncii: Deși impactul direct asupra locurilor de muncă este limitat, efectele indirecte asupra fluxurilor de investiții pot influența în mod secundar ocuparea forței de muncă, în special în sectoarele cu entități de mari dimensiuni sau multinaționale, care pot ajusta structura operațională în funcție de obligațiile fiscale actualizate.

3. Comparativ internațional

Un element esențial al analizei economice îl reprezintă comparativul internațional. România trebuie să se asigure că modificările legislative nu afectează competitivitatea fiscală relativă față de alte state membre UE și față de jurisdicțiile non-UE:

• Aliniere la standardele OCDE și UE: Implementarea Directivei (UE) 2022/2523 și ajustările corespunzătoare conform regulilor OCDE Pilonul 2 poziționează România în rândul jurisdicțiilor care respectă standardele internaționale de impozitare minimă, reducând riscul de observații sau sancțiuni din partea Comisiei Europene.

• Comparativ cu alte state membre UE: Modificările privind calculul impozitului suplimentar și introducerea creditelor fiscale transferabile sunt similare cu practicile adoptate de alte jurisdicții europene, ceea ce limitează riscul ca România să devină necompetitivă fiscal. Totuși, nivelul efectiv al impozitului minim global și ajustările pentru profitul excedentar pot influența deciziile de localizare a investițiilor în funcție de atractivitatea fiscală relativă.

• Jurisprudență și practici non-UE: Alinierea la standardele OCDE facilitează interoperabilitatea cu jurisdicții non-UE, unde aceleași reguli globale privind impozitul minim sunt implementate. Aceasta poate reduce complexitatea administrativă și riscurile de dublă impozitare pentru grupurile internaționale.

Astfel, analiza comparativă sugerează că România adoptă o abordare coerentă cu tendințele internaționale de asigurare a impozitării minime, menținând în același timp predictibilitatea și stabilitatea mediului fiscal.

OG-modif-Legea-431