CNAIR va plăti peste un miliard de lei pentru nici 14 kilometri de autostradă, de la Pietroasele la Buzău

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a desemnat compania care a câștigat constractul pentru construcția lotului 3 al autostrăzii Ploieşti – Buzău.

Asocierea formată din Drum Asfalt SRL, Ilgaz Insaat Ticaret AS, OPR Asfalt SRL Obras Publicas Y Ragadios SA şi Trameco a câştigat contractul pentru realizarea lotului 3 al autostrăzii Ploieşti-Buzău, potrivit unui comunicat al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Este vorba despre tronsonul Pietroasele – Municipiul Buzău, km 49+350 – km 63+250.





Valoarea contractului este 947,7 milioane de lei fără TVA.

Este vorba despre tronsonul Pietroasele – Municipiul Buzău, km 49+350 – km 63+250. Lungimea acestui tronson de autostradă este de 13,9 km, si include construcţia a 8 poduri şi a unui pasaj de o complexitate tehnică ridicată, în lungime de 1.260 m.

Durata de execuţie a contractului este de 20 de luni.

Perioada de garanţie a lucrărilor ofertată conform factorului de evaluare este de 10 ani.

Semnarea contractului de achiziţie publică va fi posibilă după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestaţii, respectiv după soluţionarea contestaţiilor/plângerilor formulate în cadrul procedurii de atribuire.

  1. Când politica ta este pusă pe furat.

    Cele mai sărace țări emergente vor trebui să ramburseze 35 de miliarde de dolari în acest an. Banii pe care nu-i au.
    Când cineva împrumută, există întotdeauna un moment în care trebuie să plătească înapoi. Aceasta este consecința logică. Începând cu acest an, cele mai sărace 74 de țări din lume vor trebui să plătească 35 de miliarde de dolari. După cum vă puteți imagina, aceste țări nu au cele 35 de miliarde de dolari la dispoziție. Și nu o vor primi anul acesta.
    Aceste cele mai sărace țări pur și simplu nu pot plăti.

    În această situație, au doar trei opțiuni. Primul este să împrumuți din nou, dar acest lucru devine din ce în ce mai dificil și mai costisitor. Al doilea este să negocieze cu creditorii lor pentru a obține reeșalonarea datoriilor. Al treilea scenariu este cel mai rău caz pe care fiecare țară va încerca să-l evite: incapacitatea de a-și renegocia datoriile încercând să le reducă.

    Situația în fața acestui zid de datorii este așadar cu atât mai gravă pentru țările emergente în cauză, care vor trebui să suporte presiunile creditorilor pe care i-au suprasolicitat în ultimii ani. Pentru sistemul financiar global în ansamblu, situația mi se pare mai puțin gravă din cauza masei de bani în circulație și, prin urmare, a ponderii relativ mici a împrumuturilor țărilor emergente privind datoria globală.

    Concluzia este mai mult sau mai puțin aceeași ca de obicei: această problemă a zidului datoriilor va fi pusă deoparte de către cele mai bogate țări, în timp ce cele mai sărace țări emergente vor fi puternic afectate în lunile următoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...