Comemorarea Pogromului de la Iași. Președintele Israelului: „Cum a fost posibil ca într-un mare oraș european… să fie șters chipul lui Dumnezeu din om?”

Iașiul a devenit, din nou, locul unei tăceri apăsătoare și al unei comemorări încărcate de emoție profundă, în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 85 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai tragice episoade din istoria evreilor din România și din Europa de Est.

Credit foto – Federația Comunităților Evreiești din România

Evenimentul, desfășurat la cimitirul evreiesc și cunoscut sub numele de „Marșul Vieții”, a adus laolaltă oficiali de rang înalt, supraviețuitori, reprezentanți ai comunității evreiești și ai statului român. Printre participanți s-a aflat și președintele Israelului, Isaac Herzog, alături de președintele Senatului, Mircea Abrudean, într-un moment de reculegere care a depășit granițele protocolului și a devenit o lecție de memorie colectivă.

Isaac Herzog, președinte Israel

Business

De ce sa cumperi acțiuni ATB

Dezvăluiri

Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a luat, chiar sub lupa EPPO, microbuze electrice școlare la prețul de 240.000 de euro

„O tăcere asurzitoare” în fața unei întrebări fără răspuns

În discursul său, președintele Israelului a vorbit cu o intensitate care a transformat comemorarea într-un apel moral adresat prezentului:

„Am venit astăzi de la Ierusalim, cu binecuvântarea poporului Israel, cu smerenie și profundă emoție, pentru a îndeplini, în calitate de Președinte al Statului Israel, această solemnă datorie a memoriei.”

Referindu-se la crimele comise în perioada 28 iunie – 6 iulie 1941, când mii de evrei au fost uciși la Iași și în împrejurimi, liderul israelian a subliniat că memoria nu poate șterge suferința, dar nici nu are voie să lase uitarea să se aștearnă peste ea.

„Cum a fost posibil ca într-un mare oraș european… să fie șters chipul lui Dumnezeu din om?”, a întrebat retoric președintele, oferind și propriul răspuns: „o tăcere asurzitoare”.

Amintirea lui Elie Wiesel și responsabilitatea generațiilor

Discursul a evocat figura lui Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului și una dintre cele mai puternice voci ale memoriei genocidului evreilor. Mesajul transmis a fost unul fără echivoc: memoria nu este un exercițiu pasiv, ci o obligație morală.

„De aceea memoria nu trebuie să fie pasivă, ci să ne oblige să construim o lume mai bună”, a fost ideea centrală a apelului său.

Iașiul – loc al durerii, dar și al legăturii istorice

Într-un moment cu puternică încărcătură simbolică, s-a amintit că la Iași Naftali Herz Imber a scris prima versiune a imnului național al Israelului, „Hatikvah – Speranța”, subliniind legătura profundă dintre istoria evreilor din România și identitatea Statului Israel.

Totodată, discursul a evidențiat contribuția decisivă a evreilor din România la formarea și dezvoltarea Israelului, precum și rolul lor ca punte culturală și istorică între cele două națiuni.

Un avertisment pentru prezent: antisemitismul nu a dispărut

Într-un ton grav, liderul israelian a avertizat asupra „recrudescenței antisemitismului”, subliniind nevoia de vigilență, educație și solidaritate internațională pentru apărarea adevărului istoric și a demnității umane.

A mulțumit autorităților române, inclusiv primarului municipiului Iași, Mihai Chirica, precum și instituțiilor statului român, pentru implicarea în combaterea antisemitismului și păstrarea memoriei Holocaustului, amintind sprijinul exprimat de Președinție, Parlament și Guvern.

Un moment de reculegere care devine angajament

Ceremonia de la Iași nu a fost doar o comemorare, ci și o promisiune. Președintele Israelului a anunțat că va susține un discurs în Parlamentul României la București, continuând astfel un mesaj al memoriei active și al responsabilității istorice.

În încheiere, liderul israelian a rostit rugăciunea Kaddish pentru victimele Pogromului de la Iași – un gest care a transformat tăcerea într-un moment de comuniune între trecut și prezent, între durere și datoria de a nu uita.