Comisia Europeană cere „imposibilul”: banii înaintea creșterilor salariale. CASS ar putea fi extinsă și la pensii

Comisia Europeană îi cere Guvernului nostru să arate de unde va lua banii necesari noii legi a salarizării înainte de a majora cheltuielile. În politica bugetară românească, această ordine a operațiunilor poate părea aproape revoluționară.

Patru miliarde trebuie acoperite

Scenariul inițial discutat cu Bruxelles-ul prevedea un impact bugetar suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei. După negocierile cu ”familiile ocupaționale”, costul proiectului a urcat spre 12 miliarde.

Am analizat împreună, recent, intransigența familiilor ocupaționale românești.

Am constatat împreună, recent, că în absența sporurilor de frecat menta se cheamă că ”Țara merge în direcția greșită”.

Comisia Europeană cere, practic, imposibilul bugetar:

ca diferența de aproximativ 4 miliarde de lei să fie acoperită prin măsuri compensatorii adoptate simultan cu legea salarizării sau, „de preferat”, înaintea acesteia.

Altfel spus, promisiunea că banii vor fi găsiți cândva nu mai este acceptată drept sursă de finanțare.

Un miliard lipsește din calculele pentru sănătate

Experții europeni ar fi identificat și o discrepanță între fișierul folosit pentru calcularea impactului financiar și textul propriu-zis al proiectului în cazul salariilor din sănătate.

Diferența este estimată la aproximativ un miliard de lei. Guvernul trebuie să clarifice dacă suma este inclusă în impactul total sau dacă factura reală va fi și mai mare.

CASS ar putea fi extinsă la pensii

Printre variantele discutate se află extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor.

În prezent, CASS se aplică părții din pensie care depășește 3.000 de lei, măsură prevăzută să expire la 31 decembrie 2027.

Propunerea Bruxelles-ului ar presupune prelungirea sau lărgirea acestei surse de venit.

Deocamdată este o variantă de compensare, nu o decizie adoptată.

Magistrații așteaptă calendarul restanțelor

Comisia mai solicită Guvernului un calendar clar pentru plata arieratelor salariale datorate magistraților.

Aceste sume pot împinge costurile peste plafonul estimat, chiar dacă grilele salariale sunt construite formal pentru a rămâne în interiorul anvelopei negociate.

Valoarea de referință coboară la 4.000

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că valoarea de referință a fost redusă, la solicitarea Ministerului Finanțelor, de la 4.100 la 4.000 de lei.

Diferența formează un „buffer” bugetar. Dacă situația financiară permite, valoarea ar urma să urce la 4.100 de lei la rectificare.

Ratingul țării intră în ecuație

Prudența este legată și de evaluarea Standard & Poor’s din februarie.

Guvernul vrea să evite situația în care costul efectiv al legii, mărit de hotărâri judecătorești și obligații restante, ar provoca o retrogradare a ratingului de țară.

Pîslaru susține că proiectul nu reduce niciun venit și că a fost introdus un mecanism de protecție.

Mesajul Comisiei rămâne însă neobișnuit de simplu:

salariile pot crește, dar banii trebuie găsiți înainte, nu după petrecere.