Comisia Europeană nu este de acord cu ușoara cosmetizare făcută pensiilor speciale de către Guvern. Experții Comisiei spun că s-ar face „doar economii foarte limitate și nu s-ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului.”
În evaluarea Comisiei Europene se precizează că proiectul de lege privind pensiile de serviciu nu îndeplinește cerințele de echitate. Oficialii europeni „recomandă cu tărie” să nu se avanseze în Parlament noua lege, până nu sunt integrate evaluările din studiul de impact al Băncii Mondiale. Ei spun că proiectul de lege prevede perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile. O altă observație ar fi că prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani.
Ce spune Marcel Boloș?
La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat la Digi24 că toate diferențele de calculare a pensiilor trebuie justificate. “România trebuie să explice și să justifice de ce există două unități de măsuri diferite în sistemul de pensii. Orice diferență pe care o avem față de sistemul public de pensii general trebuie justificată și susținută cu dovezi, altfel riscăm ca jalonul să nu se valideze și să ajungem la plata parțială. El a adăugat că România „riscă să ajungă în procedura contradictorie cu CE în ce privește validarea jalonului”, a precizat Marcel Boloș.
Așa cum știm, România și-a asumat prin PNRR reforma pensiilor speciale. Aceste venituri reprezintă acum circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB). Problema acestor pensii ar constitui-o inechitatea socială, dat fiind că nu respectă principiul general al contributivității. Există totuși o excepție cea a pensiilor militare. Acestea respectă doar parțial contributivitatea. Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR, valoarea acesteia urmând a fi calculată de Comisia Europeană.
Conform observațiilor Comisiei Europene, “Proiectul de lege prevede în continuare perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani”.
Pensiile militare și ale magistraților
În ceea ce privește pensiile militare, oficialii europeni consideră că modificarea care prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu nu are aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile”.
Pentru pensiile militare, Banca Mondială vine cu alte două variante. Calcularea pensiei ca fiind 45% din veniturile obținute într-un număr de ani sau baza de calcul raportată la veniturile din întreaga carieră. Adoptarea oricăreia dintre cele două ar aduce pensiile militare mai aproape de principiul contributivității. Dacă pensia militară se va raporta la veniturile obținute în întreaga carieră ar fi mai echitabil. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor”, propune Comisia Europeană.
Cu privire la magistrați, experții europeni consideră că deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, „ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil”.
Comisia Europeană vrea armonizarea criteriilor
Comisia Europeană a mai transmis: „Cu toate acestea, în proiectul de lege există încă diferențe substanțiale între categoriile de pensii speciale în ceea ce privește criteriile de eligibilitate propuse, prestația țintă și baza de calcul pentru prestațiile de pensie. Înțelegem, de asemenea, că în Senat sunt introduse amendamente (de exemplu, reducerea vârstei de pensionare pentru diplomați de la 65 la 60 de ani), care ar exacerba diferențele dintre categoriile de pensii speciale. Reiterăm faptul că raționalizarea categoriilor de pensii speciale înseamnă armonizarea criteriilor de eligibilitate, a cuantumului pensiei (ratei de înlocuire a veniturilor) și a bazei de calcul (definiției veniturilor luate în considerare) între diferitele categorii”.
Cea mai simpla lege a pensiilor :cea mai mica 2000 ron ,cea mai mare 9000 ron.Evident cei care au contribuit mai mult vor putea avea pensia in functie de contributie.
La salariu toti sa plătească aceeasi valoare a CASS, nu 20 categorii persoane scutite, iar unii dau 100 RON iar altii 1500 RON, doar suntem tratați la fel…
Nu ai inteles ca nababi de la omisua europeana care a ingenunchiat de tot economia tarii vor sa na faca coreeni cu aceleasi venituri de subzistenta ? Ei sunt cei care su zis ca bataranii mai sles romsnii nu mai trebuie tinuti dupa o anumita varsta? Ce daca militarul din tara lor are 4…5000 dolari pensia…pt ca a semnat ca nu i soartine viata, militarul roman sa fie desfiintat , si sa plateasca romanii slugi venituri de 4…5000 de euro la nilutarii lor adusi sa tima in frau romanii…???! Ghici de ce a avut loc ” 1989″ im mintea imperiilor si …sitilor ?!
Români, nu vă mai lăsați manipulați de entitățile politice trădătoare din România! Problema este relativ simplă. Marea majoritate a românilor apți de muncă își desfășoară activitatea conform Codului Muncii, pentru o muncă normată pentru 8 ore pe zi. Excepție fac doar militarii, a căror activitate nu se bazează pe Codul Muncii. Ei, la nevoie (în timp de pace, război, inundații, cutremure, incendii etc) trebuie să fie la dispoziția țării 24 ore din 24, 7 zile pe săptămână. În plus, au și multe alte restricții ale unor drepturi fundamentale, pe care noi civilii, nu le avem. În consecință, spre deosebire această clasă politică ce ne stăpânește prin dezbinare, noi ar trebui să recunoaștem că nu ne-ar place să muncim în conformitate cu niște legi ce ne îngrădesc multe drepturi fundamentale, așa cum își desfășoară activitatea militarii.
Contribuțiile la pensii sunt reglementate la fel și pentru civili, și pentru militari, cu deosebirea că aceste sume sunt virate la Fondul de pensii (pentru civili), sau la bugetul țării (pentru militari). Cert este că ambele categorii de pensii sunt contributive. Nu este vina militarilor că acele contribuții reținute pe statul de plată sunt virate la buget și nu la Fondul de pensii. Este doar vina statului român.
Ca urmare, pensiile n-ar trebui să fie decât de două feluri: civile și militare.
Între timp, statul nostru mafiot și eșuat a inventat acele „pensii speciale” pentru niște categorii speciale: judecători, procurori, diplomați, aviatori civili, sau lucrători în transporturi. Dintre aceștia, cei mai privilegiați sunt cei din justiție. Și nu întâmplător. Procurorii și judecătorii, în schimbul unor salarii și pensii ieșite din comun, au „misiunea” de a-i scăpa de pușcărie pe politicienii corupți. O mână spală pe alta, așa cum se întâmplă în orice stat mafiot.
Acum vine această presiune de la Comisia Europeană pentru lichidarea inechităților create de pensiile speciale. Pentru a-i salva pe magistrați, un userist fără creier a introdus în PNRR și pensiile militare în rândul pensiilor speciale. Intenția clasei politice dâmbovițene este să reformeze pensiile speciale prin micșorarea pensiilor militare (care oricum sunt înghețate de prin 2015), și astfel să nu se atingă de pensiile magistraților.
Dacă facem o comparație între pensiile magistraților și ale militarilor, vom constata că pensiile tuturor magistraților depășesc 15.000 lei/lună, în timp ce pensia medie a militarilor este în jurul sumei de 3.500 lei/lună. Dacă luăm în calcul că și printre militari sunt pensii privilegiate ale unor generali ce fac politică în armată (deși le este interzis de lege) – a se vedea cazul Ciucă, cu peste 18.000 lei/lună – atunci putem concluziona că majoritatea pensiilor militare sunt undeva până-n 2.500 lei/lună. Păi asta-i pensie nesimțită?! Vedeți la ce campanie de manipulare suntem supuși?
Toată această dispută din media nu are decât scopul de a abate atenția poporului și de a-i ascunde adevăratul scop.
Încercați să nu vă mai lăsați manipulați!
Ce ar trebui să facă partidele de la guvernare? Dacă și-ar iubi poporul care i-au adus la guvernare, n-ar trebui să scadă nicio pensie. Nici măcar pensiile magistraților. Nu vrem să moară capra vecinului. Toate pensiile mari peste o anumită limită ar trebui înghețate, în timp ce toate pensiile mici ar trebui să crească. Cea mai mică pensie ar trebui să asigure cumpărarea coșului minim (cca. 4.500 lei/lună).
Unii politruci, economiști de doi lei, ar spune că aceste măsuri de creștere a veniturilor populației vor genera inflație. Păi… inflația deja a apărut. Dovadă că a crescut valoarea coșului minim. Aceasta se întâmplă pentru că, prin politicile „înțelepte” ale guvernelor din ultimii 33 de ani, România nu mai are niciun sector economic care să producă plusvaloare. O clasă politică responsabilă ar trebui aici să intervină: să recupereze tot ce s-a pierdut prin acele privatizări dubioase, frauduloase, gen PETROM.
Grea problemă, nu-i așa? Dar aceasta ar trebui să fie tema viitoarelor proteste de stradă. Iar poliția, jandarmeria și armata ar trebui să treacă de partea poporului cu adevărat, așa cum scrie în Constituție.
Corect.